Un raport al Comitetului interministerial Bala, aflat în faza finală de redactare, arată că intervenția efectuată pentru a ajuta centrala de la Cernavodă a avut o eficiență redusă. În luna august 2026, Radu Miruță, care deținea ministerul interimar al Apărării, anunțase o creștere a nivelului fluviului, însă realitatea a fost contrară prognozelor inițiale. Documentul indică faptul că efectul operațiunilor a fost anulat de scăderea naturală a debitului Dunării.
Operațiunea a presupus scufundarea a patru barje în luna august, cu scopul de a direcționa apa Dunării către zona Cernavodă. Evaluarea tehnică a arătat că acest demers a generat un câștig estimat de doar între 1 și 3 centimetri. „Intervenția executată cu barje la Bala a avut eficiență redusă, iar soluțiile structurale temporare modelate au indicat câștiguri de 1-3 cm”, se precizează în Raportul final privind activitatea Comitetului interministerial Bala.
Efectul măsurilor luate a fost compromis de lipsa dragajului pe Dunărea Veche și de redistribuirea apei către brațul Borcea. Raportul menționează că digul de 150 de metri construit la Bala a avut un impact insuficient, iar extinderea acestuia la 450 de metri nu a putut fi realizată din cauza lipsei de timp. În plus, studiile hidrologice disponibile nu au reușit să anticipeze seceta severă care a lovit în anul 2026.
În prezent, ambele reactoare de la Cernavodă rămân oprite din motive de siguranță, iar repornirea lor depinde direct de nivelul fluviului. Prioritatea actuală a instituțiilor este pregătirea echipamentelor mobile și efectuarea probelor de pompare, fără a mai anticipa performanțe hidraulice care nu au fost demonstrate. Raportul privind activitatea Comitetului interministerial Bala nu a fost încă adoptat oficial, deși se află în etapa de finalizare.
Costurile totale estimate pentru aceste intervenții de la Bala ar putea depăși pragul de 33 de milioane de lei. Această sumă nu a fost însă centralizată complet până în acest moment, deoarece include o gamă largă de cheltuieli. Estimările vizează costurile pentru barje, pompe, misiuni ale IGSU, lucrări de dragaj și diverse modificări temporare necesare la centrala de la Cernavodă.
Situația energetică și gestionarea resurselor de apă rămân subiecte critice în contextul fluctuațiilor de debit ale fluviilor. Deciziile privind funcționarea reactoarelor sunt strâns legate de capacitatea de gestionare a secetei și de eficiența infrastructurii hidraulice existente. Monitorizarea nivelurilor de la Cernavodă continuă pentru a determina momentul optim de reluare a producției de energie.