Raluca Turcan a fost nominalizată pentru a ocupa funcția de ministru al Muncii în cadrul guvernului condus de Siegfried Mureșan. Această nominalizare vine într-un moment în care obiectivele de politică socială sunt puse sub semnul întrebării, având în vedere necesitatea de a echilibra bugetul de stat cu nevoile populației. Turcan a declarat că pensiile vor fi indexate, însă a precizat că acest proces va fi realizat strict în limita bugetului existent.
În ceea ce privește povara fiscală asupra angajaților, Raluca Turcan a subliniat că nivelul actual al taxelor este extrem de ridicat. Citând datele furnizate de OECD, ea a menționat că în România taxele și contribuțiile pot ajunge la 41,5% pentru un salariat care nu beneficiază de nicio deducere. Obiectivul declarat este creșterea numărului de oameni activi pe piața muncii și, pe termen lung, implementarea unor taxe mai mici pe salariile cetățenilor.
Agenda de reformă susținută de Turcan include măsuri specifice pentru flexibilizarea pieței muncii și sprijinirea anumitor categorii de angajați. Printre propunerile menționate se numără eliminarea supraimpozitării contractelor part-time și introducerea unor forme de muncă mai flexibile. De asemenea, ea propune sprijinirea persoanelor care aleg să se angajeze departe de domiciliul lor, precum și crearea unor programe dedicate tinerilor și persoanelor care au peste 50 de ani.
Turcan a abordat și tema sectorului public, refuzând să generalizeze responsabilitatea pentru privilegiile existente în anumite zone ale sistemului de stat. Ea a argumentat că nu toți angajații de la stat sunt privilegiați, menționând profesori, medici, oameni de cultură, asistenți sociali și funcționari care muncesc corect. Obiectivul său este o salarizare publică mai echitabilă, asigurând în același timp că pensionarii nu trebuie să suporte costurile cauzate de dezechilibrele bugetare.
Printre prioritățile de implementare se regăsesc finalizarea recalculării pensiilor și eliminarea cumulului dintre pensia de serviciu și salariul de la stat. Turcan vizează indexarea pensiilor cu inflația în limita bugetului pentru anul 2027. Totodată, ea pledează pentru o legătură mai strânsă între oferirea sprijinului social, formarea profesională și procesul de revenire a beneficiarilor pe piața muncii, pentru a asigura o integrare economică eficientă.
În prezent, discuțiile privind bugetul și măsurile de protecție socială rămân într-un stadiu critic de evaluare. Deși există propuneri de creștere, bugetul actual ar permite o creștere a pensiilor de doar 7%. Această limită financiară impune o gestionare atentă a resurselor pentru a putea acoperi atât indexările promise, cât și alte reforme necesare în sistemul de asigurări sociale și salarizare.