Ministrul Apărării Naționale, Radu Oprea, a anunțat lansarea unei verificări oficiale asupra proceselor de achiziție a echipamentelor militare finanțate prin programul SAFE. Pentru a investiga modul în care au fost selectate companiile furnizoare, autoritatea a trimis Corpul de Control la Direcția generală pentru armamente (DGARM). Această structură din cadrul Ministerului Apărării Naționale este responsabilă direct de gestionarea necesarului de echipamente al Armatei, elaborarea caietelor de sarcini și coordonarea proceselor de achiziții publice.
Obiectivul principal al acestui control este verificarea corelației dintre specificațiile tehnice ale echipamentelor și cerințele formulate de structurile militare. Radu Oprea a subliniat că investigația va analiza dacă caracteristicile solicitate de Armata Română se regăsesc în specificațiile tehnice ale echipamentelor care vor fi finanțate prin SAFE. Un alt punct critic al verificării vizează justificarea sumelor de bani menționate public, comparându-le cu potențialele oferte pe care le-ar putea prezenta alte companii de pe piață.
Deși Ministerul Apărării a stabilit necesarul de echipamente, ministrul a susținut că deciziile privind desemnarea furnizorilor au fost luate la nivelul Cancelariei fostului premier. Conform declarațiilor făcute de Radu Oprea, procesul de selecție a fost influențat de comitetele de lucru de la Cancelaria prim-ministrului, domnul Jurcă, unde au participat reprezentanți de la MApN, MAI și alte instituții ale statului. Ministrul a indicat faptul că decizia finală privind furnizorii s-a luat în cadrul acestor ședinci de coordonare.
Programul SAFE este structurat pe două componente care interacționează prin mecanisme de control: contractele de achiziție și acordurile de cooperare industrială. Acestea din urmă sunt gestionate de Ministerul Economiei, însă ele sunt strâns legate de achiziții prin condiția de recepție a mărfii. Conform explicațiilor, nu se poate semna recepția unui echipament fără un certificat care să ateste că procentul de cooperare industrială impus pentru România a fost efectiv realizat, legând astfel achiziția de obiectivele economice naționale.
Radu Oprea a criticat lipsa implicării unor oficiali în protejarea intereselor naționale în cadrul acestor procese. Ministrul a menționat că Radu Miruță, care ocupa funcția de ministru al Apărării la momentul respectiv, și Irineu Darău, ministrul Economiei, ar fi trebuit să fie vocile care să susțină România. Această situație subliniază complexitatea procedurilor de achiziții militare, unde deciziile tehnice de la MApN trebuie să se alinierze cu acordurile de cooperare industrială coordonate de alte ministere.
Procesele de achiziție publică în sectorul de apărare sunt reglementate prin legi stricte de transparență și competență, vizând securitatea națională și eficiența bugetară. În cadrul instituțiilor statului român, deciziile privind achizițiile de armamente implică adesea o colaborare între ministerele de la Guvern, însă coordonarea între necesarul tehnic al MApN și obiectivele de cooperare industrială ale Ministerului Economiei rămâne un punct de control critic pentru integritatea proceselor de achiziție.