Conducerea PSD a transmis lui Sorin Grindeanu intenția de a intra la guvernare și de a obține ministere cu greutate în cadrul noului Executiv. Partidul se pregătește să formeze un Cabinet hibrid, care va include miniștri cu carnet de partid, oameni de încredere ai președintelui Nicușor Dan și tehnocrați selectați de către premierul Luca Niculescu. Această strategie este discutată în contextul unei întâlniri a conducerii centrale cu primarii marilor orașe și cu președinții Consiliilor Județene.
Planul de guvernare implică o structură complexă în care PSD va fi singurul partid cu miniștri, în afara tehnocraților desemnați de Nicușor Dan și Luca Niculescu. Șeful statului dorește o colaborare strânsă cu Ministerul Apărării și cu Ministerul de Externe, astfel încât titularii acestor portofolii să provină din zona de interes a Cotroceniului. Deși Sorin Grindeanu a dorit refacerea coaliției cu PNL și UDMR, Ilie Bolojan s-a opus acestei inițiative, preferând ca liberalii să treacă în opoziție după învestire.
În acest scenariu, USR nu va vota noul guvern, iar UDMR nu va avea miniștri, deși își va păstra secretarii de stat și prefecții. Sorin Grindeanu i-a solicitat lui Ilie Bolojan să se implice în formarea noului Executiv și să renunțe la disputele trecute pentru a favoriza relansarea economiei. Liderul PSD susține că țara are nevoie de o schimbare de direcție pentru creșterea puterii de cumpărare și reluarea investițiilor, acuzându-l pe Bolojan că nu își asumă un rol activ.
Ilie Bolojan a reacționat afirmând că PSD îi cere să guverneze după ce susținerea acestuia a fost absentă în timpul moțiunii de cenzură. Premierul a declarat că, deși PSD pare să se teamă de preluarea guvernării, acesta îi solicită acum să continue conducerea țării. Bolojan a precizat că PNL este dispus să asigure învestirea unui guvern, chiar dacă nu va face parte din acesta, după ce a prezentat condițiile de bun-simț către Luca Niculescu.
Conflictul politic dintre PSD și PNL reflectă o perioadă de instabilitate în care ambele tabere caută să influențeze componența ministerelor. În timp ce PSD vizează controlul unor portofolii cheie, PNL propune un sprijin extern pentru a evita blocajul, dar fără participarea directă în cabinet. Această dinamică marchează tranziția către un model de guvernare în care tehnocrații și politicii vor trebui să colaboreze sub presiunea necesității de a stabiliza economia.
Contextul actual este marcat de discuții privind necesitatea de a pune capăt unui blocaj politic considerat distructiv. În acest interval, deciziile privind formarea cabinetului sunt influențate de dorința de a asigura stabilitatea instituțiilor și de a evita consecințele economice ale lipsei unui guvern cu atribuții depline, într-un moment în care România se confruntă cu provocări privind nivelul de trai și predictibilitatea financiară.