Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu în funcția de premier, într-un moment în care indicatorii economici ai României indică o situație dificilă. Noul lider al Guvernului va trebui să gestioneze o moștenire marcată de datorii publice galopante și un deficit bugetar care a scăpat de sub control. Această etapă politică începe sub presiunea unor costuri de finanțare ridicate și a unor necesități urgente de ajustare fiscală.
Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie și fost consilier al lui Ludovic Orban, subliniază că contextul internațional complică situația finanțării statului român. Creșterea dobânzilor și instabilitatea globală forțează România să plătească costuri mult mai mari decât cele prevăzute în planificarea bugetară pe șapte ani. Această realitate duce la o creștere continuă a datoriei publice și la un risc de țară tot mai accentuat, care pune sub semnul întrebării stabilitatea financiară.
Reducerea deficitului bugetar devine o sarcină extrem de complexă, deoarece instrumentele clasice de ajustare sunt deja limitate. În contextul în care impozitele au fost majorate recent și există angajamente pentru eliminarea impozitării part-time, Guvernul nu mai poate recurge la înghețarea salariilor sau a pensiilor. Profesorul explică faptul că toate deciziile de alocare a banilor intră în concurență directă, astfel încât investițiile în infrastructură, precum stadioanele, reduc automat resursele pentru educație sau sănătate.
O altă problemă majoră este lipsa unei presiuni publice suficiente pentru implementarea reformelor necesare. Bogdan Glăvan observă că societatea românească manifestă o mentalitate paternalistă, solicitând constant sporuri sau ajutor de la stat, fără a protesta pentru scăderea taxelor sau inflația. Fără o schimbare de paradigmă în care cetățenii să ceară responsabilitate fiscală, politicienii vor continua să livreze măsuri care doar amână problemele de fond, oferind doar îmbunătățiri marginale.
În ceea ce privește companiile de stat, economistul critică lipsa de voință politică în efectuarea auditurilor reale și a proceselor de listare la bursă. El consideră că argumentele privind studiile de prefezabilitate pentru privatizări sunt lipsite de fundament, amintind succesul Hidroelectrica. Pentru a crește libertatea economică, statul trebuie să se îndepărteze de birocrație și să nu mai blocheze investițiile, evitând digitalizarea care doar adaugă acte noi cetățenilor.
Contextul economic actual este marcat de o presiune globală asupra stabilității bugetare, similar cu avertismentele recente ale FMI către alte state europene privind necesitatea reducerii deficitului pentru a menține încrederea piețelor. În România, această presiune se resimte prin creșterea costurilor de împrumut și prin necesitatea de a gestiona un sistem de pensii care va fi testat de valuri masive de pensionări în anii următori.