Partidul PSD a lansat la sfârșitul lunii octombrie ideea unei reforme a administrației locale, o inițiativă care a generat reacții contradictorii în rândul politicienilor. Deși în perioada guvernului Bolojan partidul s-a opus ajustărilor structurale, Sorin Grindeanu a anunțat că își asumă reforma teritorială și va prezenta Guvernului un proiect de lege în luna noiembrie 2026. Această schimbare de poziție marchează o tranziție de la opoziție la promovarea unor măsuri de reorganizare profundă a unităților administrative.
Declarațiile făcute de Sorin Grindeanu și de domnul Benea indică o amploare masivă a procesului de comasare, care ar putea viza între 429 și 1500 de comune. Planul propus de PSD include și comasarea a 119 orașe, având ca efect desființarea a 18.000 de posturi de consilieri locali. Un element extrem de controversat al acestui proiect este intenția de a desființa primăria Capitalei, o măsură care este văzută ca o tentativă de eliminare a puterii locale în favoarea unor grupări politice specifice.
Lipsa unor obiective măsurabile și a unor evaluări tehnice reprezintă o problemă majoră în procesul de reformă propus de PSD. Deși au fost invocate criterii precum populația, sustenabilitatea economică sau capacitatea administrativă, nu există monografii locale, un plan de aplicare sau un calcul de impact. Reorganizarea pare să ignore complet necesitatea unor studii de fezabilitate și monografii, procese care ar necesita între 9 și 12 luni pentru a fi realizate corect și complet.
Analiza propunerii arată că PSD se concentrează excesiv pe criteriul demografic, neglijând complet aspectele de inovare publică și dezvoltare economică. Deși domnul Benea a menționat calitatea serviciilor publice, acesta a amestecat acest concept cu reducerea cheltuielilor, care este doar o măsură, nu un obiectiv per se. În prezent, nu există nicio estimare privind impactul asupra serviciilor publice sau despre modul în care va fi gestionată digitalizarea în condițiile actuale de la nivel local.
În ceea ce privește criteriile de coeziune, proiectul ignoră identitatea istorică, culturală și socială a comunităților, factori critici în Europa de Vest. PSD nu pare să ia în calcul fluxurile de mobilitate sau navetismul cetățenilor, nici timpul necesar pentru accesul la centrele administrative. Insistența asupra unei comasări obligatorii, fără dezbateri în comunități, este considerată o abordare nedemocrată, care vizează mai degrabă interesele politice în perspectiva alegerilor locale ce vor avea loc peste doi ani.
Reorganizarea administrativ-teritorială este un subiect sensibil în politica românească, implicând adesea conflicte între nivelul central și cel local. În cadrul PSD, planurile de comasare a județelor au generat deja contestări interne, precum în cazul lui Marius Oprescu, care a declarat că nu este de acord cu aceste măsuri. Acest context de fragmentare politică subliniază dificultatea implementării unor schimbări structurale fără un consens larg în cadrul propriilor forțe de guvernare.