Documentul care constituie forma de lucru a Programului de Guvernare pentru Cabinetul Mureșan propune o serie de reforme structurale ce vizează companii de stat, instituții de forță și administrația publică. Printre cele mai importante măsuri se numără restructurarea companiei TAROM, prin care operatorul aerian nu ar mai trebui să primească fonduri publice noi, nici direct, nici sub formă de datorii neplătite către alte companii de stat. Pentru rutele esențiale, se propune introducerea unor contracte de serviciu public accesibile oricărui operator.
Compania TAROM a primit în 2024 aprobarea Comisiei Europene pentru un ajutor de restructurare de până la 95,3 milioane de euro, sumă care a inclus anularea unei datorii de 49,5 milioane de euro și o injecție de capital de 45,8 milioane de euro. Planul de la Bruxelles impune reducerea costurilor și reînnoirea flotei până la finalul anului 2026. În restul portofoliului de companii de stat, documentul prevede decizii privind viitorul acestora în maximum 12 luni, prin privatizare, listare la bursă, concesionare sau închidere.
Societățile care înregistrează pierderi timp de doi ani consecutivi vor fi evaluate independent și clasificate de la A la E. Pentru companiile din categoriile D și E, trebuie luată o decizie de redresare, parteneriat public-privat sau lichidare în maxim șase luni. Dacă pierderile persistă timp de trei ani, fără un contract de serviciu public, compania va fi scoasă din portofoliul statului. Totodată, se propune listarea unor pachete de acțiuni pentru Aeroportul Otopeni și Portul Constanța.
Reorganizarea Ministerului Afacerilor Interne reprezintă un alt pilon al programului, vizând integrarea Poliției Române, a Poliției de Frontieră și a componentei operative a Inspectoratului General pentru Imigrări într-o singură structură națională. Pe de altă parte, serviciile administrative precum pașapoartele, permisele și evidența persoanelor ar urma să fie grupate într-o Autoritate Națională pentru Servicii Publice. Administrația ar urma să funcționeze sub principiul „un singur ghișeu, un singur cont digital”, cu digitalizarea coordonată de un centru unic sub autoritatea premierului.
În ceea ce privește administrația centrală, programul prevede reducerea numărului de parlamentari cu 13%, bazată pe datele recensământului din 2021. Ministerele vor avea maximum trei secretari de stat, iar agențiile cu atribuții suprapuse vor fi comasate. La capitolul fiscal, se urmărește reducerea deficitului fără noi taxe, prin îmbunătățirea colectării și absorbția fondurilor europene. Codul fiscal ar putea fi modificat doar prin lege, cu un interval de șase luni între publicare și aplicare.
Sistemul de sănătate va trece printr-o transformare prin care numărul de paturi pentru spitalizarea continuă va fi redus în unitățile cu grad scăzut de ocupare. Această direcție este susținută de datele Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care indicau un grad mediu de ocupare de aproximativ 63% pentru paturile de pacienți acuti, în timp ce peste 140 de spitale aveau ocupare sub 60%. Programul prevede dezvoltarea serviciilor de ambulatoriu și a celor de îngrijiri paliative, cu cel puțin 2.000 de paturi suplimentare pentru acest domeniu.