Premierul desemnat Siegfried Mureșan a prezentat 28 de linii directoare care definesc programul său economic, punând accent pe reducerea deficitului bugetar și pe continuarea reformelor începute de cabinetul Bolojan. Programul propus de coaliția PNL–USR–UDMR vizează și o schimbare de curs față de măsurile fiscale anterioare, incluzând intenția de a reduce treptat povara fiscală și de a reveni la o cotă de TVA de 19%, în funcție de capacitatea bugetară. Aceste obiective sunt însă condiționate de obținerea votului de încredere în Parlament.
În ceea ce privește politica fiscală, Mureșan propune indexarea pensiilor și a alocațiilor începând cu anul 2027, odată cu înghețarea impozitelor noi. Această direcție se îndepărtează de măsurile guvernului Bolojan, care a impus creșterea cotei de TVA de la 19% la 21% în iulie 2025 și a menținut valoarea punctului de referință pentru pensii la 81 de lei pentru anul 2026. Premierul desemnat dorește ca, începând cu iulie 2027, jumătate din economiile generate prin reforma administrației să fie direcționate către reducerea taxelor pe salarii.
Reforma administrației publice rămâne un pilon central, urmând ca direcția de reducere a numărului de secretari de stat și comasarea instituțiilor să fie păstrată. Mureșan a menționat că va propune o comasare voluntară a comunelor, inspirată de modelul Republicii Moldova, pentru a crește eficiența și capacitatea de absorbție a fondurilor europene. Totodată, programul include reducerea numărului de parlamentari, deși documentul precizează că această schimbare necesită un traseu legislator propriu, neputând fi realizată doar prin reorganizarea ministerelor.
Guvernanța companiilor de stat va urma și modelul de restructurare și monitorizare a performanței, însă cu noi elemente de strategie financiară. Mureșan intenționează să listeze anumite companii la bursă, direcționând veniturile din aceste listări către investiții, nu către cheltuieli curente. O noutate este utilizarea unei părți din aceste venituri pentru alimentarea unor conturi de economii destinate copiilor, care vor deveni accesibile la vârsta de 18 ani. Companiile vor fi conduse pe criterii de competență, cu remunerații legate de rezultate.
În domeniul infrastructurii și al energiei, planul prioritizează finalizarea proiectelor de autostrăzi, precum Sibiu–Pitești, Moldova, Transilvania și Unirii, alături de modernizarea căii ferate. În sectorul energetic, se vor continua proiectele de la Cernavodă, exploatarea gazelor din Marea Neagră și dezvoltarea capacităților hidroenergetice. Mureșan promite sprijin direct pentru familiile cu venituri reduse pentru plata gazelor și modernizarea termoficării urbane, încercând să lege investițiile mari de obiectivul de a reduce costurile pentru consumatori.
Situația economică este marcată de un deficit bugetar semnificativ, care a ajuns la 7,65% din PIB în 2025, reprezentând 146,03 miliarde lei. Guvernul Bolojan a gestionat această criză sub presiunea agențiilor de rating și a instabilității geopolitice care a afectat prețurile la energie. În acest context, Comisia Europeană estima pentru anul 2025 o creștere economică de doar 0,7%, cu o inflație medie de 7%, ceea ce limitează spațiul de manevră pentru noile măsuri propuse de Mureșan.