Programul de guvernare al cabinetului Luca Niculescu analizează situația fiscală și economică moștenită de la guvernul Bolojan. Premierul desemnat și PSD au evidențiat faptul că, deși deficitul bugetar a cunoscut o scădere, România se confruntă cu o economie care încetinește și cu o datorie publică în creștere. Documentul subliniază necesitatea continuării eforturilor de consolidare fiscală pentru a gestiona costurile ridicate ale dobânzilor și presiunea asupra bugetului de stat.
Datele financiare din septembrie 2026 indică faptul că deficitul bugetar a coborât la 59,42 miliarde de lei în primele opt luni ale anului, o scădere de aproape 27 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut. Conform Ministerului Finanțelor, deficitul calculat în sistem cash a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în perioada similară din 2025. Această evoluție reflectă o corecție fiscală amplă, însă autorii programului avertizează că poziția financiară rămâne fragilă.
Situația datoriei publice și a costurilor cu serviciul datoriei reprezintă o preocupare majoră pentru viitorul guvern. Datoria administrației publice a ajuns la 60,4% din PIB la sfârșitul lunii iulie 2026, ceea ce înseamnă 1.205 miliarde de lei, de la aproximativ 1.070 de miliarde de lei în iulie 2025. În primele opt luni ale anului 2026, dobânzile plătite de stat au ajuns la 42,1 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 26,7% față de perioada de 33,2 miliarde de lei din 2025.
Performanța economică este afectată de o perioadă de contracție, PIB-ul înregistrând o scădere de 0,6% în primul semestru al anului 2026. În paralel, producția industrială a scăzut cu 3,7% în primele șapte luni, iar între mai 2025 și iunie 2026 s-au pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă, dintre care 76% au fost în sectorul industriei. Consumul gospodăriilor a scăzut cu 3,1% în trimestrul al doilea, în condițiile unei inflații care a ajuns la 6,61% în septembrie 2026.
Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,4% în perioada ianuarie-august 2026, ajungând la 468,1 miliarde de lei, față de 420,1 miliarde de lei în 2025. Această creștere este susținută în principal de veniturile din TVA, care au urcat cu 25,2%, și de fondurile europene, cu o creștere de 37,7%. Totodată, cheltuielile totale au urcat la 527,5 miliarde de lei, în timp ce investițiile au ajuns la 97,1 miliarde de lei, din care circa 69% provin din fonduri europene nerambursabile.
Obiectivul principal stabilit de Luca Niculescu este reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030, conform angajamentelor din Planul Fiscal pe Termen Mediu. Guvernul propune consolidarea prin eficientizarea cheltuielilor și combaterea evaziunii fiscale, fără a impune noi poveri contribuabililor. Planul pune accent pe predictibilitatea fiscală și pe principiul conform căruia nicio cheltuială permanentă nu va fi asumată fără o sursă de finanțare echivalentă.