Programul de Guvernare prevede o creștere treptată a cheltuielilor pentru apărare, care ar putea ajunge până la un nivel de 5% din PIB. Această strategie este concepută pentru a consolida poziția României ca furnizor de securitate în cadrul NATO și UE, precum și ca partener strategic al Statelor Unite. Documentul subliniază că această evoluție bugetară va fi condiționată de mediul de securitate și de deciziile luate de organizațiile internaționale.
Alocarea fondurilor va fi structurată prin două componente distincte: 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază și 1,5% pentru investiții conexe și alte cheltuieli cu impact larg. Creșterea bugetară nu este o cifră abstractă, ci este legată de priorități de înzestrare stabilite pe termen mediu, precum apărarea antiaeriană, sistemele antirachetă, capabilitățile navale și sistemele fără pilot. Aceste investiții vor fi eșalonate prin Planul multianual de înzestrare și prin Programul „Armata României 2040”.
În ceea ce privește relația cu Statele Unite, Programul de Guvernare pune accent pe consolidarea Parteneriatului Strategic și pe prezența forțelor americane în țară. Se urmărește actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării 2020-2030 și utilizarea instrumentului financiar FMF Loan pentru achiziții. Obiectivul este dezvoltarea unor capabilități naționale de descurajare, astfel încât securitatea României să nu depindă exclusiv de amploarea prezenței aliate pe teritoriul său.
Infrastructura militară va trece printr-un proces de modernizare și extindere la standarde NATO, cu un accent deosebit pe bazele unde se află trupe aliate. Printre locațiile prioritare se numără Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, Baza 86 Aeriană Fetești și Centrul de Instruire Întrunită Cincu. De asemenea, Centrul european de instruire F-16 de la Fetești va funcționa ca un hub regional pentru pregătirea piloților din statele membre NATO și partenere.
Industria națională de apărare va fi conectată direct la nevoile Armatei și la instrumentele europene, precum PESCO, EDF, EDIRPA sau EDIP. Programul susține dezvoltarea locală a unui software pentru dronele produse în România, integrând capacitățile specifice ale Armatei. Totodată, se propune eficientizarea achizițiilor prin sisteme integrate și un audit pentru eliminarea întârzierilor care cresc prețul final al echipamentelor, precum și crearea unui fond alimentat din penalitățile de întârziere din contracte.
La nivel regional, România își va asuma un rol activ în protejarea Mării Negre, inclusiv prin participarea la Grupul Operativ pentru Combaterea Minelor Marine (MCM Black Sea). Strategia include protejarea infrastructurii critice subacvatică și a intereselor economice din Zona Economică Exclusivă. Această abordare vizează și sprijinirea partenerilor precum Republica Moldova și Ucraina, asigurând stabilitatea în proximitatea frontierelor naționale.
Contextul securitar actual este marcat de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și de presiunea exercitată pe Flancul estic al Europei. Aceste dinamici geopolitice impun o reevaluare a capacităților de apărare și o creștere a investițiilor în infrastructura de dublă utilizare, atât civilă, cât și militară, pentru a asigura mobilitatea trupelor și protecția teritoriului.