Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus sâmbătă, 26 septembrie, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor propuși pentru viitorul Executiv. Documentul introduce o serie de schimbări structurale, vizând reducerea aparatului administrativ, reorganizarea companiilor de stat și modificarea regimului fiscal. Măsurile propuse acoperă domenii extinse, de la justiție și educație, până la agricultură și apărare, cu un accent pus pe simplificarea statului.
Una dintre principalele direcții vizează reducerea numărului de parlamentari cu 13%, raportat la datele recensământului din 2021, fără a modifica sistemul electoral actual. Programul propune, de asemenea, limitarea numărului de secretari de stat la maximum trei pentru fiecare minister și comasarea instituțiilor cu atribuții suprapuse. Scopul declarat este simplificarea proceselor administrative și reducerea fragmentării serviciilor publice prin crearea unui singur centru de coordonare a digitalizării.
În ceea ce privește companiile de stat, documentul prevede o evaluare în termen de 12 luni pentru a încadra fiecare entitate într-unul dintre cinci regimuri. Acestea pot fi menținute în proprietatea statului, listate la bursă prin IPO sau SPO, privatizate, transformate în monopol natural sau închise ordonat. Pentru întreprinderile publice locale care înregistrează pierderi timp de doi ani consecutivi, începând din 2025, se va analiza necesitatea restructurării sau închiderii acestora.
Pe plan fiscal, Siegfried Mureșan propune eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027 și revenirea la o cotă de TVA de 19%, atunci când situația financiară va permite. Programul include și măsuri pentru piața muncii, precum interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public și adoptarea unei noi legi a salarizării unice până la 31 octombrie 2026. În justiție, se propune limitarea strictă a delegărilor și organizarea obligatorie a concursurilor pentru funcții de conducere de două ori pe an.
Sectorul apărării și cel de educație primesc, de asemenea, ținte bugetare clare în documentul depus. Cheltuielile pentru apărare ar putea crește gradual până la 5% din PIB, acoperind priorități precum apărarea antiaeriană și sistemele fără pilot. În educație, se urmărește creșterea cheltuielilor până la minimum 6% din PIB, alături de măsuri pentru combaterea abandonului școlar. În agricultură, se propune un mecanism de compensare a pierderilor cauzate de secetă, pregătit cu Banca Mondială, care ar deveni operațional în primăvara anului 2027.
Aceste propuneri de ajustare fiscală vin într-un context în care România urmărește reducerea deficitului bugetar. Conform datelor din program, deficitul a fost de 9,3% din PIB în 2024 și a scăzut la 7,9% în 2025, ajungând la 2,34% în primele șapte luni ale anului 2026. Obiectivul final al noului Guvern este revenirea la un deficit sub 3% din PIB, conform cadrului fiscal european, pentru a stabiliza datoria publică.