Viitorul guvern preia administrarea României într-un moment de tranziție economică, marcat de rezultate mixte ale ajustării fiscale. Deși deficitul bugetar a scăzut cu 37% față de perioada similară din anul trecut, iar inflația a coborât de la peste 10% la 6,2%, economia se confruntă cu provocări majore. Situația geopolitică și riscurile de securitate rămân complexe, în contextul în care piața financiară încă tratează obligațiunile României cu un risc ridicat.
În primele șapte luni ale anului, deficitul cash a scăzut la 48 miliarde de lei, reprezentând 2,34% din PIB, de la 76,44 miliarde de lei în perioada echivalentă din 2025. Această reducere a fost susținută de venituri din TVA care au înregistrat o creștere de 26,5%, în timp ce cheltuielile au fost controlate prin limitarea salariilor și a pensiilor. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța evitării unei relaxări premature a eforturilor de consolidare a bugetului de stat.
Sectorul energetic traversează o perioadă critică, în special din cauza opririi reactoarelor de la Cernavodă din cauza secării Dunărei. Această situație pune presiune pe stabilitatea prețurilor, în context în care România depinde de importuri pentru a asigura consumul nocturn. Ameliorarea este anticipată abia în 2027, odată cu intrarea în funcțiune a centralelor de la Mintia și Iernut, precum și începerea extracției de gaze din proiectul Neptun Deep.
O altă problemă majoră este scăderea numărului de angajați, înregistrându-se o pierdere de peste 185.000 de persoane în sistemul de salariați activi. Industria prelucrătoare a pierdut 51.600 de salariați, în timp ce sectorul auto a înregistrat o scădere de peste 18.000 de posturi. Această tendință de declin este de la third an consecutiv pentru industrie, fiind alimentată de costurile ridicate cu energia și de lipsa comenzilor externe.
În ceea ce privește finanțarea, România a asigurat până la data de 10 septembrie doar 65% din necesarul de 265 miliarde de lei pentru acest an. Piațele financiare monitorizează cu atenție și capacitatea de a menține ratingul de tip investment-grade, în contextul în care obligațiunile țării sunt percepute cu un risc de neplată ridicat. Această incertitudine este accentuată de condițiile financiare globale care s-au înăsprit semnificativ recent.
Evoluția economică a României este marcată de o încercare de stabilizare a consumului și a puterii de cumpătare după o perioadă de recesiune. Deși indicatorul de încredere în economie sugerează că s-a atins punctul de minim, viitorul depinde de menținerea investițiilor publice pentru proiectele PNRR. Această strategie de consolidare fiscală este esențială pentru a evita revenirea la dezechilibrele bugetare care au marcat anii precedenți.