Ministerul Apărării Naționale (MApN) a detaliat structura noului Plan de Înzestrare a Armatei României (PIAR), un document strategic aprobat recent de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Acest plan de modernizare are un orizont de funcționare de 10 ani și este actualizat anual pentru a răspunde noilor provocări de securitate. Obiectivul principal este adaptarea forțelor la contextul actual, marcat de războiul din Ucraina și de necesitatea unor capacități de intervenție rapidă.
Strategia de dotare este construită pe șase categorii de capabilități specifice, conform standardelor NATO, pentru a asigura o structură de forțe modernă. În categoria de angajare, sunt incluse programe pentru transportoare Piranha 5, vehicule JLTV, tancuri, obuziere de 155 mm și sisteme HIMARS. De asemenea, planul prevede achiziții de avioane F-16 și F-35, precum și sistime de apărare de coastă și tehnologie pentru Forțele pentru Operații Speciale.
Protecția și controlul reprezintă alte piloni esențiali, vizând sisteme de apărare antiaeriană precum PATRIOT, tehnologii de combatere a dronelor și centre de comandă integrate. Planul pune un accent deosebit pe capacitățile de informații, utilizând drone, senzori și sateliți, precum și pe capabilitățile de proiecție prin avioane C-130H și C-27J Spartan. Toate aceste programe sunt menite să asigure atât lupta directă, cât și logistica de susținere.
Pentru finanțarea acestor investiții, România utilizează instrumentul european SAFE, care oferă acces la fonduri pentru dezvoltarea industriei de apărare. Din suma de 16,68 miliarde de euro disponibilă prin acest instrument, aproximativ 9,7 miliarde de euro sunt estimate pentru MApN. În prezent, sunt planificate 22 de proiecte prin SAFE, dintre care 14 sunt deja semnate, acoperind domenii precum sistemele antiaeriene, radarele și producția de drone.
Modernizarea este susținută și de noi angajamente internaționale, precum decizia de la Summitul de la Haga din iunie 2025. România urmează să aloce până în 2035 un total de 5% din PIB pentru apărare, conform noilor directive NATO. Din acest procent, 3,5% va fi direcționat către cheltuieli de operare și achiziții, în timp ce 1,5% va fi alocat pentru infrastructură cu dublă utilizare și reziliență cibernetică.
Această reconfigurare a bugetelor de apărare vine într-un moment în care deciziile politice și de securitate sunt intens monitorizate la nivel național. În contextul actual, procesul de modernizare a armamentului este esențial pentru consolidarea poziției României în cadrul Alianței, având în vedere importanța respectării obiectivelor de dotare stabilite de statele membre NATO.