Premierul desemnat Luca Niculescu a depus joi seară la Parlament programul de guvernare pentru perioada 2026–2028. Documentul propune o serie de investiții strategice în producția de energie, capacitățile de stocare și modernizarea rețelelor electrice naționale. Obiectivul central al acestui plan este creșterea capacității de a acoperi consumul de energie din resurse proprii, reducând astfel dependența de importurile scumpe de energie electrică până la sfârșitul anului 2028.
În ceea ce privește producția de energie, Guvernul propus de Luca Niculescu vizează punerea în funcțiune a unor capacități noi de peste 5.000 MW până la finalul anului 2027. Din totalul de aproximativ 5.800 MW prevăzuți în acest program, 3.600 MW ar urma să fie generați din surse regenerabile. Restul de 2.200 MW vor fi furnizați de centrale pe gaze naturale, punând accent pe unitățile de la Mintia și Iernut. Executivul intenționează să publice lista proiectelor și să prezinte stadiul acestora la fiecare șase luni.
Un pilon important al strategiei este exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz. Guvernul estimează că producția va începe în prima jumătate a anului 2027, ajungând la aproximativ opt miliarde de metri cubi de gaze pe an. Aceste resurse vor fi folosite pentru necesarul intern, producția de energie, industria petrochimică și fabricarea îngrășămintelor, în timp ce surplusul va fi direcționat către export. În paralel, se va stabili un nou cadru al redevențelor pentru exploatarea resurselor.
Sectorul stocării și cel nuclear primesc, de asemenea, atenție sporită în documentul depus la Parlament. Guvernul țintește 1.500 MW capacitate de stocare până la sfârșitul anului 2026, cu un portofoliu de 4.500 MW până în 2028, prin proiecte precum Tarnița-Lăpuștești și Frasin-Pângărați. La Cernavodă, este prevăzută retehnologizarea Unității 1, proiect finanțat de Banca Europeană de Investiții cu 800 de milioane de euro. Pentru Unitățile 3 și 4, se vor finaliza procedurile privind ajutorul de stat la Comisia Europeană.
Modernizarea infrastructurii de transport și distribuție este o altă prioritate a programului propus de Luca Niculescu. Planul pentru perioada 2026–2035 include 117 lucrări, dintre care 25 reprezintă proiecte complet noi, vizând și dezvoltarea legăturilor electrice cu Ungaria și Bulgaria. De asemenea, se urmărește reducerea cu 30% a duratei medii de racordare la rețea. Pentru termoficare, sunt prevăzute fonduri de 590 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare, plus alte sume pentru producția eficientă de energie și un program de 300 de milioane de euro cu Banca Mondială.
Aceste măsuri de securitate energetică se încadrează într-un context de tranziție, unde retragerea centralelor pe cărbune va respecta un calendar convenit cu Comisia Europeană. Până la operaționalizarea noilor capacități, grupurile pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia vor rămâne în funcțiune pentru a asigura siguranța alimentării. Pentru anul 2027, programul prevede și lansarea unor parcuri fotovoltaice de aproximativ 735 MW în cadrul aceluiași complex energetic.