Programul de guvernare propus de premierul desemnat, Luca Niculescu, stabilește obiective ambițioase pentru infrastructura de transport din România. Executivul plănuiește să pună în exploatare aproximativ 185 de kilometri de autostradă și drum expres până la finalul anului 2026. Această strategie vizează extinderea rețelei de drumuri, care ar trebui să depășească pragul de 2.000 de kilometri până în anul 2028, prin finalizarea unor șantiere critice.
Pentru a atinge aceste ținte, Guvernul va prioritiza secțiuni de pe A7, A0 Nord, A3, A1 și drumul expres Brăila - Galați. Proiectele majore care vor propulsa creșterea rețelei includ lucrările de pe A1 Sibiu - Pitești, A0, A7 și A8. În acest context, se vor începe construcția drumurilor expres Arad - Oradea, Bacău - Piatra Neamț, Focșani - Brăila și Constanța - Tulcea, alături de continuarea centurilor orașelor aglomerate.
Finanțarea acestor investiții va fi asigurată printr-un mix de fonduri europene, instrumentul SAFE, parteneriate public-private și bugetul național. Proiectele care vor depăși termenul de eligibilitate al Planului Național de Redresare și Reziliență la 31 august 2026 vor fi continuate prin Programul Transport 2021 - 2027 și Mecanismul pentru Interconectarea Europei. De asemenea, vor fi utilizate împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții pentru a menține stabilitatea fiscală.
În sectorul feroviar, prioritățile de dezvoltare până în 2028 sunt reprezentate de tronsoanele Cluj - Episcopia Bihor și Caransebeș - Arad. În ceea ce privește drumurile, se pune accent pe finalizarea segmentelor A7 Bacău - Pașcani, cu o lungime de 77 km, și A1 Margina - Holdea, programate pentru anul 2027. Guvernul promite că nicio achiziție nu va începe fără ca finanțarea să fie asigurată pe întreaga durată a contractului de execuție.
Siguranța rutieră reprezintă un alt pilon al programului, cu o țintă clară de reducere a deceselor rutiere. Executivul urmărește o scădere de 25% a acestor cifre până în 2028 și o reducere de 50% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2019. Pentru a realiza acest lucru, vor fi intensificate intervențiile prin sistemul e-SIGUR, audituri și eliminarea punctelor negre de pe drumurile naționale.
Dezvoltarea infrastructurii de transport în România se aliniază la cerințele europene TEN-T, care vizează închiderea coridoarelor principale până în 2030. Această strategie de modernizare include și actualizarea Master Planului General de Transport pentru orizontul 2040. Obiectivul este de a contracta documentațiile necesare pentru circa 2.000 km de infrastructură, facilitând astfel accesul la fondurile europene pentru perioada 2028 - 2034.