Cabinetul condus de Luca Niculescu a prezentat un program de consolidare fiscală prin care vizează reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Această strategie de ajustare este necesară în contextul unui deficit de 9,3% din PIB înregistrat în 2024 și al obiectivului de închidere a anului 2026 cu un deficit de aproximativ 6% din PIB, calculat conform metodologiei europene ESA. Executivul pune accent pe limitarea cheltuielilor, combaterea evaziunii fiscale și îmbunătățirea colectării veniturilor.
Efortul de consolidare fiscală pentru perioada 2027-2028 se va concentra pe reducerea risipei și pe eficientizarea cheltuielilor curente prin prioritizarea programelor publice. Guvernul a stabilit un principiu strict: nicio cheltuială permanentă nouă va fi acceptată fără o sursă de finanțare permanentă sau fără economii echivalente. În acest sens, alocările bugetare vor fi condiționate de rezultate măsurabile, iar programele care nu își ating obiectivele sau care se suprapun cu alte surse de finanțare vor fi restructurate, comasate sau chiar închise.
Administrația centrală și cea locală vor trece printr-o reorganizare, incluzând comasarea agențiilor cu atribuții suprapuse și limitarea ocupării posturilor vacante doar în domeniile prioritare. Pentru a reduce costurile, achizițiile pentru bunuri și servicii standard, precum energia, echipamentele IT, autoturismele și consumabilele, vor fi centralizate. De asemenea, cheltuielile de personal sunt estimate să scadă de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031, în timp ce asistența socială va avea un plafon de 12,2% din PIB.
Pe partea de venituri, Guvernul mizează pe reducerea decalajului de TVA, având în vedere că România pierde aproximativ 30% din această taxă. Programul prevede revizuirea facilităților fiscale și a regimurilor preferențiale, menținând principiul cotei unice pentru predictibilitate. Un pas major este eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, deoarece executivul consideră că această taxă penalizează cifra de afaceri în detrimentul profitului real și afectează investițiile.
Costurile cu dobânzile reprezintă o presiune majoră asupra bugetului, fiind estimate la aproape 3% din PIB pentru întregul an 2026. Datele din program indică faptul că, în primele opt luni ale anului 2026, dobânzile au ajuns la 42,1 miliarde de lei, o creștere de 26,7% față de aceeași perioadă a anului precedent. Datoria publică a fost înregistrată la 60,4% din PIB la sfârșitul lunii iulie 2026, ceea ce reprezintă aproximativ 1.205 miliarde de lei.
Aceste măsuri de austeritate și reorganizare vin într-un moment în care Guvernul trebuie să gestioneze dispariția granturilor din Planul Național de Redresare și Reziliență. În cadrul programului de guvernare al lui Luca Niculescu au fost menționate și alte direcții, precum crearea unei noi instituții, ANIA, pentru industria de apărare sau implementarea unui pachet de solidaritate pentru persoanele afectate de scumpirile la energie.