Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a dat aprobarea pentru noul Plan de Înzestrare a Armatei României, un document programatic care acoperă perioada 2027-2036. Acest plan vizează modernizarea capacităților militare naționale prin achiziții de echipamente de înaltă tehnologie, asigurând dotările necesare îndeplinirii misiilor de apărare. Documentul este elaborat în baza legislației privind organizarea CSAT și a reglementărilor privind planificarea apărării, fiind actualizat anual pentru a reflecta noile realități de securitate regională.
O parte semnificativă a acestui proces de modernizare este susținută de instrumentul european SAFE, prin care România poate accesa fonduri pentru dezvoltarea industriei de apărare. Din suma totală de 16,68 miliarde de euro alocată prin acest mecanism european, aproximativ 9,7 miliarde de euro sunt destinate Ministerului Apărării Naționale. În cadrul acestui instrument sunt prevăzute 22 de proiecte, dintre care 14 au fost deja semnate, restul de opt fiind în curs de finalizare pentru a asigura o dezvoltare coordonată a capabilităților militare.
Prioritățile de achiziție includ programe majore deja aflate în derulare, precum sistemele de rachete Patriot, HIMARS și avioanele de vânătoare F-35. De asemenea, planul pune accent pe dotarea cu transportoare blindate de tip Piranha 5, vehicule tactice ușoare de tip Oshkosh și diverse sisteme de apărare antiaeriană. Această strategie de înzestrare urmărește să răspundă provocărilor de securitate actuale, incluzând și nevoia de a avea o industrie națională capabilă să susțină necesarul de muniție în situații de criză.
Categorisirea echipamentelor urmează standardele NATO, fiind grupate în funcție de rolul operațional. Printre capabilitățile de angajare se numără tancurile de luptă, obuzierele de 155 mm și dronele de tip „kamikaze”. Categoria de protecție cuprge sistemele de apărare cibernetică și echipamentele de protecție împotra amenințărilor chimice sau biologice. Totodată, planul prevede investiții în infrastructura de comandă și control (C3), precum punctele de comandă la nivel de brigadă și un satelit militar propriu pentru comunicații.
Ministerul Apărării Naționale a subliniat că succesul acestui plan depinde de sincronizarea programelor și de creșterea graduală a alocațiilor bugetare prin legea bugetului de stat. În plus, România se confruntă cu necesitatea de a implementa tehnologii de ultimă generație pentru monitorizarea spațiului aerian și de apărare de coastă. Această strategie de înzestrare este influențată direct de obligațiile asumate în cadrul Alianței, vizând dezvoltarea unor capacități de reacție rapidă în fața unui mediu de securitate instabil.
Angajamentele financiare ale României sunt strâns legate de obiectivele NATO, care au fost reconfirmate în cadrul summiturilor de la Haga și Ankara. Statele membre s-au angajat la alocarea anuală a unui procent din PIB pentru apărare, cu o țintă de 5% până în anul 2035. Din acest procent, 3,5% este destinat cheltuielilor de apărare propriu-zise, precum achizițiile și operarea, în timp ce restul de 1,5% este direcționat către infrastructura cu dublă utilizare și securitatea cibernetică.