Parlamentul a respins miercuri, 30 septembrie, Guvernul propus de Siegfried Mureșan, ceea ce prelungește blocajul politic de la București. Cabinetul desemnat de președintele Nicușor Dan a obținut 182 de voturi pentru, însă a primit doar 15 voturi împotrivă. Pentru a putea fi investit, era necesar un suport de cel puțin 233 de voturi din partea parlamentarilor. Acest rezultat confirmă absența unei majorități de guvernare și readuce în prim-plan discuțiile privind posibilitatea organizării unor alegeri anticipate în România.
Agenția Reuters subliniază că Siegfried Mureșan reprezintă a treia propunere de premier respinsă de Parlament după ce coaliția guvernamentală pro-europană s-a prăbușit acum aproape cinci luni. Situația politică este monitorizată cu atenție din perspectiva capacității României de a adopta bugetul pentru 2027 și de a continua măsurile de reducere a deficitului bugetar. Menținerea ratingului de țară la ultima treaptă a categoriei „investment grade” depinde direct de capacitatea autorităților de a avansa cu aceste măsuri fiscale esențiale.
Unul dintre scenariile analizate de presa internațională este formarea unei noi majorități parlamentare prin colaborarea dintre PSD și AUR. Reuters notează că Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), o formațiune de extremă-dreapta critică la adresa Uniunii Europene, NATO și ajutorului pentru Ucraina, ar putea guverna alături de social-democrații de stânga. Analiștii avertizează că un astfel de parteneriat ar putea compromite eforturile de reducerea deficitului bugetar, care este cel mai mare din UE în raport cu dimensiunea economiei.
Publicația POLITICO prezintă respingerea Guvernului Mureșan ca pe o nouă etapă a crizei declanșate în luna mai. Președintele Nicușor Dan se confruntă cu o dilemă politică între continuarea încercărilor de formare a unei majorități sau trecerea la scenariul alegerilor anticipate. Înainte de vot, Siegfried Mureșan declarase pentru POLITICO că alegerile anticipate nu ar trebui excluse dacă nu se poate forma un Guvern pro-european. Totuși, dizolvarea Parlamentului nu este o consecință automată, deoarece președintele poate desemna un alt candidat.
Conform Constituției, președintele poate dizolva Parlamentul doar după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Parlamentul respinge cel puțin două solicitări de învestitură în termen de 60 de zile. Profesorul Sergiu Mișcoiu a declarat pentru Reuters că, dacă toate celelalte variante eșuează, ultima soluție ar fi un guvern de tehnocrați până la sfârșitul anului, deși acesta nu va putea realiza lucruri importante fără o majoritate parlamentară.
Contextul economic rămâne unul de alertă, în condițiile în care datoria României a depășit 60% din PIB. Deși instituții precum Citi Bank și Erste estimează că România va evita categoria „junk” în perioada imediată, riscul economic major se menține pentru anul 2027. Stabilitatea financiară a țării depinde de capacitatea de a gestiona deficitul și de menținerea încrederii investitorilor în cadrul proceselor politice de la București.