Parlamentul a respins, miercuri, cabinetul condus de Siegfried Mureșan, care nu a reușit să obțină votul de învestitură necesar pentru formarea Guvernului. Din totalul de 197 de voturi exprimate în cadrul ședinței, 182 de parlamentari au votat pentru propunerea de premier, în timp ce 15 au votat împotrivă. Rezultatul este semnificativ sub pragul de 233 de voturi necesar din totalul de 464 de deputați și senatori care compun legislativul.
Eșecul învestiturii este al doilea caz de premier desemnat de președintele Nicușor Dan care nu reușește să formeze un Guvern, după experiența lui Adrian Veștea. Coaliția formată din PNL, USR și UDMR, care a oferit sprijinul necesar premierului desemnat, deținea în jur de 170 de mandate. Kelemen Hunor, liderul UDMR, avertizase cu câteva ore înainte de vot că nu vede de unde ar putea veni cele 233 de voturi necesare, estimând că numărul de susținători nu va depăși 170 sau 171 de parlamentari.
Partidele PSD și AUR, care împreună însumează 218 parlamentari, au ales strategii diferite pentru a bloca cabinetul, deși ambele anunțaseră anterior că nu vor vota. Parlamentarii din cadrul AUR au optat pentru lipsa prezenței, neintrând în sala de ședințe. În schimb, reprezentanții PSD au fost prezenți în clădire și au rămas în bănci, însă au refuzat să voteze, acțiunea lor având rolul de a asigura respectarea cvorumului necesar pentru desfășurarea procedurii parlamentare.
În cadrul prezentării programului de guvernare, Siegfried Mureșan a subliniat prioritățile fiscale și a promis stabilitate pentru cetățeni și mediul de afaceri. Premierul desemnat a declarat că cota unică va rămâne neschimbată și că există intenția de a reduce TVA-ul de la 21 la 19% imediat ce circumstanțele vor permite acest lucru. De asemenea, a promis că jumătate din economiile rezultate prin reforma statului vor fi direcționate către reducerea taxelor pe muncă, precum și indexarea pensiilor și a alocațiilor în anul 2027.
Respingerea acestui cabinet aduce România în pragul unei crize politice ce poate duce la dizolvarea Parlamentului. Conform articolului 89 din Constituție, șeful statului poate decide dizolvarea legislativului după consultarea liderilor grupurilor parlamentare, însă acest lucru este permis doar dacă nu s-a acordat votul de încredere în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după ce au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură.
Situația actuală pune în evidență dificultatea de a forma o majoritate stabilă în Parlament după procesul de consultări de către președinte. Dacă se vor respinge și următoarele încercări de formare a unui Executiv, Nicușor Dan va avea posibilitatea de a activa mecanismele constituționale de dizolvare a legislativului, într-un context în care criteriile pentru astfel de decizii sunt strict reglementate de textul constituțional.