Parlamentul României a refuzat investitura cabinetului guvernamental propus de Siegfried Mureșan, care nu a reușit să obțină numărul necesar de voturi pentru a deține mandatul de premier. În urma votului, s-a constatat că acesta a primit doar 182 de voturi favorabile, în condițiile în care era necesară o majoritate de 233 de parlamentari pentru a fi investit în funcție. La vot au participat doar 197 de parlamentari, ceea ce a dus la eșecul propunerii de guvernare.
Siegfried Mureșan și-a prezentat în fața parlamentarilor un program de guvernare bazat pe ideea unei România europene, în care controlul democratic să fie respectat de toate instituțiile, inclusiv de serviciile de informații. Acesta a subliniat că țara trebuie să aleagă între reformă și menținerea status quo-ului, propunând un guvern pentru o Românie a regulilor și a valorilor. În timpul procesului de vot, președintele Nicușor Dan se afla într-o vizită oficială în Republica Cehă.
Reacția partidelor de opoziție a fost una de respingere categorică, PSD și AUR fiind în tabăra care s-a opus noului cabinet. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat dur propunerea, comparând-o cu un „Bolojan 2.0” și acuzând echipa de guvernare că va aplica o rețetă de austeritate și dezastru. Grindeanu a susținut că programul propus de Siegfried Mureșan pare a fi scris cu inteligență artificială și că România are nevoie de investiții și de firme românești puternice.
În contrast, fostul premier Ilie Bolojan a apărat propunerea, susținând că Siegfried Mureșan poate fi un lider credibil cu o echipă competentă. Bolojan a acuzat PSD de utilizarea oamenilor săi din administrație pentru a bloca reformele necesare statului, numind partidul social-democrat un „partid-sistem”. El a argumentat că România poate fi puternică în Uniunea Europeană doar dacă reușește să consolideze structurile interne ale statului prin viziuni de guvernare clare.
Deși Constituția îi oferă președintelui Nicușor Dan posibilitatea de a declanșa alegeri anticipate după respingerea celui de-al doilea premier desemnat, acesta a indicat în repetate rânduri că nu va opta pentru această variantă. Se preconizează că șeful statului va organiza noi consultări cu partidele politice pentru a identifica o altă variantă de premier. Aceasta este a doua situație în care un premier desemnat de Nicușor Dan, după cazul lui Adrian Veștea, nu primește votul de încredere.
Această criză politică intervine într-un moment de instabilitate administrativă, după ce procesul de formare a guvernului a fost marcat de dificultăți în stabilirea unei majorități. Contextul este marcat de tensiuni între forțele politice și de încercările de a găsi un echilibru între necesitatea reformelor și cerințele partidelor care controlează anumite ramuri ale administrației statului, în condițiile în care stabilitatea economică depinde de un executiv funcțional.