Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a explicat, sâmbătă seară, motivele pentru care a acceptat propunerea de a prelua mandatul de ministru al Sănătății în cadrul guvernului condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Într-o postare publicată pe pagina de Facebook, aceasta a subliniat că decizia sa nu este motivată de ambiția personală sau de dorința de a deține o funcție temporară, ci de necesitatea de a transforma sistemul medical românesc.
Oana Gheorghiu a declarat că a acceptat această responsabilitate deoarece consideră că viața unui copil sau a unui adult nu trebuie să depindă de miracole într-o țară normală. Ea a susținut că, pentru a avea spitale moderne și curate, este necesară construcția și administrarea corectă a acestora. Vicepremierul interimar a menționat că sănătatea României nu mai poate aștepta și că este timpul ca schimbările necesare să fie implementate concret.
În cadrul explicațiilor sale, aceasta a detaliat experiența acumulată în cei 15 ani dedicați societății civile, perioadă în care a fost implicată în peste 30 de proiecte de dotare și renovare a spitalelor publice. Gheorghiu a menționat că, împreună cu peste 350.000 de oameni și 8.000 de companii care au oferit donații, a contribuit la construcția unui spital de 12.000 de metri pătrați. Această facilitate a tratat peste 3.500 de copii încă din primul an de funcționare.
Responsabila pentru preluarea ministerului a vorbit despre lecțiile învățate direct de pe holurile spitalelor, de la pacienți și medici care lucrează în condiții dificile. Ea a descris situațiile în care personalul medical a lucrat cu jumătate din numărul necesar și a amintit de importanța amenajării camerelor sterile care au triplat capacitatea de transplant a României. Gheorghiu a subliniat că a văzut suferința pacienților și frustrarea cauzată de un sistem încă măcinat de probleme grave.
Propunerea sa a fost criticată de Alexandru Rogobete, fostul ministru al Sănătății, care a contestat lipsa unor elemente esențiale în Programul de Guvernare. Rogobete a întrebat unde se regăsesc cercetarea, studiile clinice și accesul rapid la inovație în planurile propuse de Oana Gheorghiu. Acesta a acuzat că abordarea actuală pare să se concentreze pe reducerea capacităților și pe presiune pe cheltuieli, similar cu filozofia promovată anterior de Ilie Bolojan și conducerea CNAS.
În contextul schimbărilor de la nivelul cabinetului condus de Siegfried Mureșan, discuțiile privind managementul resurselor medicale rămân un punct central al dezbaterilor politice. Trecerea de la activitatea în societatea civilă către funcții de conducere în Guvern impune o adaptare a priorităților de la proiecte de dotare la implementarea unor politici publice de guvernare la nivel național.