Vicepremierul Oana Gheorghiu a criticat dur un proiect de lege care vizează desfășurarea evenimentelor pentru Ziua Drapelului. Proiectul impune ca oficialii prezenți la ceremonii să sărute drapelul, respectând ordinea protocolară stabilită. Această procedură este însoțită de sancțiuni financiare severe, prevedând amenzi de până la 10.000 de lei pentru cei care refuză gestul, precum și penalități pentru radiourile și televiziunile care nu difuzează 30 de minute de conținut dedicat.
Oficialul a subliniat faptul că această regulă a sărutării drapelului nu se regăsește în tradiția istorică a României. Conform declarațiilor sale de pe Facebook, un gest efectuat sub presiunea unei obligații, din teama de a plăti o amendă sau de a fi cercetat penal, nu poate fi considerat un act de patriotism. Oana Gheorghiu a descris situația ca fiind un gest de supunere, nu unul de respect autentic față de simbolurile naționale.
În cadrul criticii sale, vicepremierul a declarat că ideea de a obține iubirea de țară prin metode de constrângere este „stupidă”. Ea a argumentat că un stat care simte nevoia să impună respectul prin intermediul amenzelor este un stat care manifestă o lipsă de încredere în proprii cetățeni. Această abordare legislativă este văzută ca o metodă de a forța comportamente, în loc de a cultiva valori reale.
Oana Gheorghiu a concluzionat că adevăratul patriotism se manifestă prin activitatea cotidiană, nu prin participarea la ceremonii oficiale. Ea a menționat că medicii, profesorii, funcționarii și primarii își demonstrează respectul față de țară prin modul în care își îndeplinesc atribuțiile de serviciu. Politicienii, conform oficialului, ar trebui să demonstreze patriotism prin munca zilnică pentru români, nu prin gesturi simbolice de o dată pe an.
Această discuție despre simbolurile naționale și sancțiunile asociate vine într-un context în care legislația privind ritualurile oficiale este adesea subiect de dezbatere în spațiul public. În România, reglementările privind protocolul și participarea la evenimente de stat sunt scrutate atent de actori politici, mai ales atunci când implică obligații specifice pentru oficiali sau restricții pentru mass-media, reflectând tensiunile dintre tradiția istorică și noile propuneri legislative.
Oana Gheorghiu a insistat că respectul pentru simbolurile statului nu poate fi cuantificat prin participarea la evenimente sau prin gesturi obligatorii. Ea a punctat că modul în care medicii tratează pacienții sau modul în care profesorii îi pregătesc pe elevi reprezintă forme de patriotism mult mai relevante. Pentru ea, construirea de comunități de către primari și rezolvarea dosarelor de către funcționari sunt actele care definesc realitatea unui stat funcțional.