Oana Gheorghiu, vicepremierul interimar în Guvernul României, a prezentat detalii despre implementarea portofelului digital, un instrument conceput pentru a simplifica interacțiunea cetățenilor cu instituțiile statului. În cadrul evenimentului Future Summit Banking, aceasta a subliniat că prima versiune de testare a aplicației este programată pentru sfârșitul acestei luni. Proiectul vizează digitalizarea serviciilor publice și integrarea unor funcționalități esențiale pentru viața cotidiană a românilor.
În prima etapă a dezvoltării, portofelul digital va permite utilizarea identității digitale pentru identificare electronică și verificarea vârstei în anumite situații, cum ar fi achiziționarea băuturilor alcoolice. Oana Gheorghiu a menționat că, în funcție de reglementările viitoare, instrumentul ar putea servi și pentru verificarea vârstei minorilor în contextul accesului la rețelele sociale. Această funcționalitate reprezintă punctul de plecare pentru un sistem mai complex de servicii publice.
Pe termen lung, obiectivul este integrarea unui număr mult mai mare de documente și servicii, inclusiv cardul de sănătate și diplome diverse. Vicepremierul interimar a exprimat speranța că, începând cu anul viitor, aplicația va oferi posibilități extinse pentru a facilita interacțiunea cetățeanului cu statul. Scopul final este ca instrumentul să devină suficient de util încât oamenii să fie interesați să îl utilizeze activ în activitățile lor zilnice.
Oana Gheorghiu a insistat că utilizarea portofelului digital va fi complet voluntară, pentru a evita percepția că statul utilizează instrumentul ca pe un mecanism de control al vieții oamenilor. Ea a subliniat importanța protecției datelor personale și a securității, menționând că procesul trebuie să respecte o directivă europeană în acest sens. Oamenii trebuie să aibă claritatea asupra modului în care și cine le accesează datele, sub controlul propriului acord.
Proiectul este considerat un succes prin faptul că a reușit colaborarea dintre instituții, într-un context în care digitalizarea statului a fost marcată de fragmentare și dificultăți de coordonare. Vicepremierul interimar a precizat că acest proces va forța multe autorități și entități să se digitalizeze și să se integreze în aplicație. De asemenea, a menționat că abordarea actuală se bazează pe un model preluat printr-un parteneriat cu Germania.
Digitalizarea administrației publice în România implică modernizarea infrastructurii tehnologice și a sistemelor utilizate de entități precum ANAF. Procesul de transformare digitală necesită o coordonare instituțională sporită pentru a trece de la tentativele anterioare de digitalizare la un sistem integrat și funcțional. Această evoluție este esențială pentru creșterea încrederii cetățenilor în instrumentele digitale oferite de statul român.