Oana Gheorghiu a criticat dur Guvernul pentru amânarea procesului de reformă a companiilor de stat, în urma planului prezentat de vicepremierul Marian Neacșu. Conform declarațiilor făcute de fostul vicepremier, calendarul propus pentru implementarea reformelor este extrem de lung, urmând ca proiectul să ajungă în Parlament abia pe 1 martie 2027. Această succesiune de etape, care include comitete și analize până în ianuarie, este considerată o metodă de a amâna decizii care sunt deja cunoscute.
Analiza realizată prin aplicarea Legii 48/2025 a identificat un total de 1.098 de companii care se încadrează în cadrul actului normativ respectiv. Din acest număr, 411 companii au înregistrat pierderi în anul 2025, în timp ce 533 de entități nu și-au depus bilanțurile în termenul stabilit. O altă categorie identificată include 154 de companii care dispun de un număr de angajați mai mic de cinci persoane, evidențiind o stare de nefuncționalitate sau o structură redusă.
Situația financiară a acestor entități este alarmantă, pierderile totale ajungând la suma de 16,2 miliarde de lei. Oana Gheorghiu a subliniat că 611 companii înregistrează pierderi în mod constant, iar o parte semnificativă a deficitului este concentrată la un număr restrâns de entități. Mai exact, 13,1 miliarde de lei din totalul pierderilor de 16,2 miliarde de lei sunt generate de doar 65 de companii centrale, ceea ce indică o problemă de management la nivel de stat.
Printre companiile cu cele mai mari deficite în 2025 se numără Complexul Energetic Oltenia, cu pierderi de 1,11 miliarde de lei, și Electrocentrale Craiova, cu 1,10 miliarde de lei. De asemenea, CFR SA prezintă o pierdere de 549 de milioane de lei, la care se adaugă o subvenție de 3,1 miliarde de lei, în timp ce Metrorex înregistrează un deficit de 312 milioane de lei. Fostul vicepremier a menționat că portofoliul AAAS reprezintă un loc unde se risipesc mulți bani și a cerut aplicarea analizei existente.
Problema principală identificată de Oana Gheorghiu nu este lipsa criteriilor de restructurare, fuziune sau închidere, ci absența consecințelor pentru instituțiile care nu le aplică. Legea actuală nu prevede sancțiuni pentru ministere sau primării care nu iau decizii, ceea ce face ca listele de companii problematice să rămână nerespectate. Ea a propus introducerea unor termene clare și a unor măsuri punitive, punând accent pe respectarea termenului european pentru TAROM, stabilit pentru 31 decembrie 2026.
Contextul politic actual este marcat de o instabilitate administrativă, Guvernul fiind demis prin moțiunea PSD și AUR din data de 5 mai. Din cauza acestei situații, administrația interimară nu mai are capacitatea de a emite ordonanțe, limitând astfel posibilitățile de modificare legislativă rapidă. Această perioadă de tranziție afectează capacitatea de decizie a statului în ceea ce privește gestionarea activelor și a pierderilor financiare ale companiilor de stat.