Noul premier al României, Luca Niculescu, a anunțat intenția de a reduce unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Europa prin implementarea unor măsuri de reducere a sectorului public. Guvernul său minoritar, format din social-democrați și tehnocrați neafiliați, urmărește restabilirea încrederii în guvernare după o perioadă de instabilitate politică și economică. Obiectivul principal este scăderea deficitului bugetar la nivelul de 5,2% din PIB în cursul anului viitor, de la 7,8% înregistrat în 2025.
Premierul Luca Niculescu, un fost diplomat și jurnalist de 55 de ani, a declarat că programul său de guvernare include implementarea unor reforme curajoase pentru a diminua cheltuielile publice. Aceste măsuri vizează comasarea ministerelor și a altor instituții, precum și reorganizarea administrației regionale și locale. Un alt punct central al planului este îmbunătățirea colectării impozitelor, cu un accent deosebit pe taxa pe valoarea adăugată (TVA), un domeniu în care România se află în urma altor state europene.
În cadrul strategiei de consolidare fiscală, Luca Niculescu a exclus categoric tăieri ale pensiilor sau ale ajutoarelor sociale, puncte care sunt considerate non-negotiabile pentru social-democrați. Această decizie vine după ce guvernul anterior a fost răsturnat în luna mai, din cauza măsurilor de austeritate și a reformelor la companiile de stat solicitate de Bruxelles pentru deblocarea fondurilor UE. Planul de reducere a cheltuielilor a primit sprijinul opoziției de centru-dreapta și al unui partid al minorității maghiare.
Situația financiară a țării este marcată de creșterea datoriei publice, care a trecut de la 35% din PIB în 2019 la peste 61% în prezent. Instabilitatea politică a pus România în pragul pierderii ratingului de credit „investment-grade”, ceea ce a crescut costul creditării. Totuși, piața a reacționat pozitiv la formarea noului guvern, evidențiată de o recentă emisie de obligațiuni prin care România a atras 4,5 miliarde de euro la randamente favorabile, cu o cerere mult peste suma oferită.
Pe plan politic, administrația lui Luca Niculescu trebuie să gestioneze ascensiunea partidului AUR, care este prima forță în sondaje. Premierul nu a oferit detalii despre cum va contracara acest partid ultranaționalist, însă președintele Nicușor Dan a susținut că restabilirea încrederii publice în autoritățile statului este metoda principală de a menține extrema dreaptă departe de putere. Tensiunile politice au fost accentuate de cazul lui Călin Georgescu, care este urmărit penal pentru fraudă și tentativă de răsturnare a ordinii democratice.
Economia românească arată semne de stabilizare, cu o creștere trimestrială a PIB-ului de 2,1%, deși creșterea anuală rămâne la doar 0,1%. Aderarea iminentă la OECD este văzută ca un motor de creștere, estimându-se că va aduce un plus de până la 1% din PIB prin accesul la fonduri mari de investiții. În ciuda acestor perspective, mediul de afaceri rămâne sceptic, un studiu Inscop indicând faptul că 75% dintre antreprenori se așteaptă la o deteriorare economică continuă.