Programul de Guvernare 2026-2028 stabilește noi direcții strategice pentru sectorul energetic românesc, punând accent pe proiecte de amploare. Printre principalele priorități menționate în document se numără finalizarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, dezvoltarea proiectului Tarnița-Lăpuștești și lansarea primelor concesiuni pentru parcuri eoliene offshore în Marea Neagră. Guvernul urmărește o dezvoltare simultană a capacităților de producție, de stocare și de transport, alături de modernizarea infrastructurii și restructurarea mecanismelor de sprijin financiar.
Sectorul nuclear reprezintă pilonul central al noii strategii, cu promisiuni concrete privind investițiile majore. Guvernul își asumă adoptarea unei decizii finale de investiție pentru Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, asigurând în același timp finanțarea necesară pentru aceste lucrări. Pe lângă extinderea capacității nucleare, proiectul de retehnologizare a Unității 1 rămâne inclus în lista investițiilor-cheie pentru perioada respectivă. Aceste acțiuni sunt menite să redefinească structura producției de energie electrică din România pe termen lung.
În ceea ce privește stocarea energiei, documentul identifică proiectele Tarnița-Lăpuștești, Frasin și Bicaz ca elemente esențiale. Pentru a susține aceste inițiative, se propune utilizarea contractelor pentru diferență, în timp ce finanțarea publică pentru noile capacități de stocare în baterii va fi condiționată de furnizarea efectivă de servicii pentru sistemul energetic. Această abordare vizează eficientizarea resurselor și asigurarea stabilității rețelei prin mecanisme de stocare validate prin performanță reală.
Guvernul propune o schimbare fundamentală în modul de acordare a sprijinului pentru investiții, eliminând evaluările ex-ante în favoarea unor criterii bazate pe rezultate. Sprijinul va fi acordat doar în funcție de capacitatea efectiv pusă în funcțiune, o măsură care urmărește eliminarea proiectelor speculative și accelerarea celor mature. De asemenea, se propune introducerea unor garanții financiare pentru rezervarea capacităților de conectare, pentru a rezolva blocajele de la care se confruntă mii de megawați de proiecte regenerabile.
Tranziția către energie verde va fi gestionată printr-o corelare strictă între retragerea capacităților de cărbune și punerea în funcțiune a noilor unități de producție. În acest context, restructurarea Complexului Energetic Oltenia rămâne una dintre cele mai sensibile componente ale procesului de decarbonizare. Pe frontul regenerabilelor, se pune accent pe lansarea procedurilor de concesionare pentru sectorul eolian offshore din Marea Neagră, după succesul parcurilor fotovoltaice și eolianelor onshore din ultimii ani.
Strategia energetică vizează și protecția consumatorilor prin înlocuirea plafonării generale cu scheme de sprijin țintite în funcție de venit, aplicate direct pe factură și extinse la gazele naturale. Această politică de guvernare se încadrează într-un context de accelerare a electrificării economiei și de respectare a obiectivelor europene de decarbonizare. Prin creșterea producției interne și diversificarea mixului energetic, România urmărește reducerea dependenței de importuri prin utilizarea gazelor naturale, energiei nucleare și a surselor regenerabile.