Președintele Nicușor Dan a reacționat la decizia agenției Standard & Poor’s de a menține ratingul de credit al României, interpretând rezultatul ca pe o confirmare a stabilității economice. Șeful statului a declarat că menținerea acestui calificativ demonstrează încrederea investitorilor în economia națională și este rezultatul politicilor de disciplină financiară aplicate. Totuși, acesta a subliniat că această poziție nu trebuie să ducă la o scădere a eforturilor de consolidare bugetară.
Nicușor Dan a insistat pe faptul că situația actuală nu permite nicio formă de relaxare din partea autorităților. El a cerut continuarea măsurilor care susțin dezvoltarea țării, argumentând că stabilitatea economică trebuie să fie o prioritate absolută, situată dincolo de orice interese sau mize politice. Președintele a avertizat că păstrarea direcției actuale depinde direct de responsabilitatea instituțiilor de a pune economia pe primul loc.
Premierul interimar Ilie Bolojan a susținut, la rândul său, că respectarea angajamentelor și limitarea risipei de resurse au contribuit la menținerea ratingului. Liderul PNL a tras un semnal de alarmă privind riscurile generate de prelungirea blocajului politic, avertizând că impasul actual ar putea face imposibilă convingerea finanțatorilor de frecventabilitatea României. Ilie Bolojan a cerut viitorului guvern să mențină cumpătarea și să cheltuiască doar resursele care sunt efectiv acoperite.
Agenția Standard & Poor’s a confirmat, la data de 2 octombrie 2026, ratingurile de credit suveran pentru România la nivelul „BBB-/A-3”, atât pentru datoria în valută, cât și pentru cea în moneda națională. Deși consolidarea fiscală înregistrează progrese, perspectiva asociată ratingului rămâne negativă. Agenția a menționat că România a asigurat peste 90% din alocările Mecanismului de redresare și reziliență până în septembrie 2026, însă riscurile rămân ridicate.
Standard & Poor’s a avertizat că lipsa unui guvern funcțional poate întârzia reformele esențiale și poate afecta predictibilitatea politicilor economice. În cazul în care dificultățile în formarea unui nou guvern vor împiedica aplicarea unui plan de consolidare fiscală, agenția ar putea reduce ratingul României. De asemenea, s-a semnalat riscul ca eșecul politicii fiscale să ducă la deteriorarea încrederii investitorilor și la creșterea costurilor de finanțare.
În contextul actual, economia României este estimată să se contracte cu 0,5% în anul 2026, pe fondul măsurilor de consolidare și al inflației generate de prețurile la energie. Deficitul bugetar este prognozat la 6,25% din PIB pentru 2026, cu o scădere față de nivelul de 7,9% din PIB înregistrat în 2025. Această scădere este anticipată prin măsuri precum majorarea TVA-ului, a accizelor și modificările de impozitare a companiilor.