Președintele Nicușor Dan a respins interpretările conform cărora desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier ar fi fost motivată de o dorință de răzbunare. Șeful statului a clarificat faptul că a acceptat o propunere transmisă de liderii partidelor consultate și că obiectivul său principal este formarea unui Guvern care să obțină încrederea Parlamentului.
Nicușor Dan a explicat că procesul de nominalizare a urmat consultările de la Cotroceni, în care Siegfried Mureșan a fost identificat ca fiind persoana care a primit cele mai multe voturi din partea formațiilor politice implicate. Președintele a sublipsit faptul că, în momentul în care răspunzi afirmativ unei propuneri primite, nu mai poate exista componenta de răzbunare, respingând astfel acuțiile privind lipsa de prevedere a deciziei sale.
În ceea ce privește procedura de învestire, președintele a menționat că Siegfried Mureșan a intrat oficial în perioada de 10 zile în care trebuie să se prezinte în fața Parlamentului pentru votul de încredere. Nicușor Dan a declarat că nu va mai face alte comentarii pe tema scenariilor politice în această perioadă, dorind doar să se ajungă la o soluție prin care noul Guvern să treacă de votul parlamentar.
Șeful statului a trasat direcția pe care dorește să o urmeze noul cabinet, insistând pe menținerea traiectoriei pro-occidentale a țării. Nicușor Dan a precizat că Guvernul desemnat trebuie să respecte obligațiile asumate de România, punând un accent deosebit pe respectarea traiectoriei fiscale. Acesta a reiterat că speră ca premierul desemnat să convingă parlamentarii să susțină viitorul Guvern pentru stabilitate.
Declarațiile vin după ce Kelemen Hunor a sugerat că Siegfried Mureșan ar trebui să își depună mandatul dacă nu reușește să strângă cele 233 de voturi necesare. Liderul UDMR a avertizat că un vot susținut de un număr redus de parlamentari ar putea duce la adâncirea crizei politice din țară. Nicușor Dan a precizat că s-a întâlnit în aceeași zi cu liderii PNL, USR și UDMR, care i-au transmis propunerea.
Procesul de formare a unei majorități parlamentare este critic pentru stabilitatea administrativă, având în vedere necesitatea de a asigura un vot de încredere de cel puțin 233 de deputați. În contextul actual, orice eșec în obținerea acestui prag poate genera blocaje legislative și instabilitate politică, afectând capacitatea instituțiilor de a implementa decizii economice și fiscale esențiale pentru bugetul de stat.