Președintele Nicușor Dan pregătește declanșarea alegerilor anticipate dacă partidele politice nu reușesc să asume o majoritate pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu. Conform surselor apropiate de Administrația Prezidențială, dacă până joi nu se ajunge la un acord transparent între partide, președintele va prezenta vineri decretul de dizolvare a Parlamentului României. Această măsură ar putea fi anunțată chiar în cadrul conferinței de retragere, momentul în care premierul desemnat va depune mandatul.
Luca Niculescu este a patra persoană desemnată de Nicușor Dan pentru funcția de premier, după Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan. Premierul desemnat a încercat să negocieze cu liderii partidelor și grupurilor parlamentare, cu excepția AUR și SOS, însă nu a reușit să strângă numărul necesar de voturi. În prezent, pentru învestirea guvernului este nevoie de 233 de voturi, însă nicio combinație de partide nu deține acest suport în acest moment.
Situația negocierilor este complicată de pozițiile partidelor principale. PNL și UDMR au anunțat că vor susține instalarea unui Guvern Niculescu, chiar dacă PSD ar face parte din cabinet, însă acestea dețin împreună doar 111 parlamentari. PSD are 127 de parlamentari, iar Sorin Grindeanu a anunțat că partidul nu vrea să asume singur guvernarea sau să accepte o formulă cu tehnocrați. USR deține 170 de voturi, dar le condiționează de prezența PSD în guvern.
Pentru a depăși blocajul, Luca Niculescu a propus un acord de susținere pe șase luni, axat pe reforme și demersuri prioritare pentru România. El a menționat că toate opțiunile sunt pe masă, inclusiv un guvern politic, unul hibrid sau unul tehnocrat. Niculescu a precizat că are deja o listă pentru un eventual guvern tehnocrat, însă discuțiile sunt încă în curs de desfășurare pentru a decide rapid direcția de guvernare.
Nicușor Dan a exprimat anterior temeri legate de stabilitatea financiară, subliniind că prelungirea incertitudinii va avea efecte asupra cetățenilor. Deși a declarat că nu este adeptul alegerilor anticipate deoarece acestea pot prelungi criza și pot împiedica rectificarea bugetară, președintele nu a exclus această posibilitate. El a menționat că România trăiește pe datorie și că investitorii preferă stabilitatea în locul unor alegeri care ar putea genera noi negocieri politice.
Impasul politic actual se înscrie într-un context de instabilitate administrativă ce durează de cinci luni, de la căderea Guvernului Bolojan. În acest interval, procesul de formare a unui cabinet a fost marcat de multiple desemnări de premieri fără o majoritate parlamentară clară. Această perioadă de incertitudine afectează capacitatea instituțiilor de a implementa politici economice și de a asigura continuitatea decizională necesară în cadrul administrației statului.