Președintele Nicușor Dan a desemnat Luca Niculescu pentru funcția de premier, încercând să găsească o soluție de mediere într-un context politic marcat de fracturi. Luca Niculescu, în vârstă de 55 de ani, este descris de președinte ca fiind un om capabil să armonizeze poziții diferite, având o experiență vastă în instituțiile statului român. Ca fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, acesta a coordonat procesul de aderare a țării la OCDE, elaborând peste o sută de acte normative împreună cu partidele parlamentare.
Succesul nominalizării depinde de o matematică parlamentară complexă, în care PSD, PNL și UDMR strâng teoretic peste 233 de voturi necesare. Totuși, PNL a declarat că nu va susține un executiv care include PSD, dar a lăsat deschisă posibilitatea de a vota după analiza programului de guvernare și a componenței cabinetului. O altă variantă ar implica o coaliție formată din PSD, minorități, liberali disidenți, neafiliați și Grupul Uniți pentru România, însă această configurație ar putea strânge doar 200 de voturi.
Nicușor Dan a oferit lui Luca Niculescu libertatea de a forma fie un guvern politic, fie unul tehnocrat, format din specialiști fără carnet de partid. Această abordare ar putea permite partidelor să evite responsabilitatea politică directă, oferind în același timp o soluție de guvernare. Totuși, o astfel de formulă hibridă rămâne dificil de armonizat și de acceptat de către actorii politici existenți, care vor să își păstreze influența asupra deciziilor de guvernare.
Prețul pentru PSD ar fi acceptarea unui premier pe care nu l-a ales direct, în timp ce pentru PNL condiția principală este absența dizidenților partidului din noul guvern. UDMR ar putea vota această nominalizare, dar pune condiția ca executivul să nu fie susținut de forțele extremiste, precum AUR, care a anunțat deja că nu va vota propunerea. În acest scenariu, Niculescu ar putea încerca să negocieze dintr-o poziție de neutralitate, deși va avea o marjă de manevră foarte redusă.
Această încercare de a impune un premier tehnocrat urmează după eșecurile unor propuneri anterioare, precum cele ale lui Eugen Tomac, Adrian Veștea sau Siegfried Mureșan. Președintele pare să caute o figură care să nu fie legată de partide pentru a evita tranzacționarea voturilor de către PSD cu grupări precum AUR. Dacă guvernul Niculescu trece de Parlament, acesta ar putea funcționa doar ca un interludiu până la următoarele alegeri, fiind vulnerabil la orice nemulțumire majoră.
Contextul politică actual este marcat de tensiuni după ce PSD și radicalii au provocat căderea guvernului Bolojan la începutul lunii mai. Această schimbare de la guvernare a rupt legăturile dintre partidele care formau inițial patrulaterul executiv format din PSD, PNL, USR și UDMR. Instabilitatea este accentuată de faptul că majoritatea parlamentară necesară depinde de compromisuri între partide care au declarat deja că nu vor colabora direct.