Nicușor Dan începe luni o nouă rundă de consultări la Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, marcând a patra încercare de formare a unui Guvern cu puteri depline de la căderea Cabinetului Ilie Bolojan. Președintele a anunțat că consultările vor începe la ora 14.00 cu PSD, urmând să continue la intervale de o jumătate de oră cu AUR, PNL, USR, UDMR și minoritățile. Ultima sesiune de discuții este programată pentru ora 19.00 cu parlamentarii neafiliați, iar Nicușor Dan ar putea anunța noua nominalizare încă de astăzi.
Prima variantă de guvernare este de natură politică, prin care Sorin Grindeanu ar putea deveni prim-ministru într-un Guvern minoritar susținut de PSD. Social-democrații propun ca liderul partidului lor să preia conducerea Executivului, însă o astfel de configurație ar necesita obținerea unor voturi suplimentare din afara PSD pentru a depăși pragul de 233 de voturi necesar în Parlament. În acest context, AUR a declarat că nu va vota un Guvern din care nu face parte, ceea ce complică matematica parlamentară necesară pentru învestire.
A doua opțiune, care pare a fi preferată de șeful statului, vizează desemnarea unui premier independent sau a unui tehnician în jurul căruia să se construiască o majoritate. Printre numele care ar putea intra pe lista președintelui se numără Alexandru Nazare, actualul ministru interimar al Finanțelor, Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naționale, sau consilierul prezidențial Eugen Tomac. De asemenea, s-a vorbit în săptămânile trecute despre posibilitatea ca diplomatul Luca Niculescu să fie desemnat în această funcție.
Negocierile sunt complicate de pozițiile partidelor, Nicușor Dan dorind să evite dependența de AUR pentru a menține direcția pro-occidentală și stabilitatea financiară. USR refuză să susțină un Executiv în care ar face parte PSD, în timp ce PNL manifestă opinii divergente privind o eventuală colaborare cu social-democrații. UDMR susține însă refacerea unei formule de guvernare apropiate de vechea coaliție, dar exclude participarea USR în actualul context politic, ceea ce face ca atingerea pragului de 233 de voturi să rămână o provocare majoră.
Presiunea asupra noului Guvern este accentuată de avertismentele agențiilor de rating, S&P Global Ratings menținând ratingul României la BBB-/A-3, dar cu perspectivă negativă. S&P subliniază că stabilitatea politică și formarea unui Guvern sunt esențiale pentru prezentarea unui cadru bugetar credibil și pentru reducerea deficitului. Agenția estimează un deficit bugetar de 6,25% din PIB pentru anul 2026, după ce în 2025 acesta va fi de 7,9%, iar în 2024 a atins 9,3%.
Această criză politică de la Palatul Victoria intervine într-un moment de fragilitate economică, fiind a patra tentativă de formare a unui cabinet de la încetarea mandatului Cabinetului Ilie Bolojan. Ultima încercare, Guvernul propus de Siegfried Mureșan, a eșuat miercuri după ce doar 182 de parlamentari au votat pentru el, fiind mult sub pragul de 233 de voturi necesar pentru învestire.