Președintele Nicușor Dan a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă organizate marți seară, proiecția unui deficit bugetar de 150 de miliarde de lei pentru anul 2026. Această sumă ar reprezenta un deficit cash de 7,2% din PIB, conform calculului prezentat de șeful statului. Cifra este semnificativ mai mare decât ținta de 6,2% din PIB pe care Ministerul Finanțelor o urmărește în prezent pentru perioada respectivă.
În cadrul prezentării, Nicușor Dan a detaliat structura bugetului pentru anul 2026, estimând veniturile la 730 de miliarde de lei și cheltuielile la 860 de miliarde de lei. Diferența dintre aceste două valori, care constituie deficitul, este de 150 de miliarde de lei. Președintele a subliniat impactul acestui deficit, comparându-l cu valoarea întregului PNRR pe o perioadă de 5 ani sau cu construcția a 2.500 de kilometri de autostradă de la zero.
O parte critică a acestor fonduri este reprezentată de costul serviciului datoriei. Din totalul de 150 de miliarde de lei care constituie deficitul, suma de 60 de miliarde de lei este alocată doar pentru plata dobânzilor la datoria deja acumulată. Nicușor Dan a comparat această sumă cu posibilitatea de a construi 1.000 de kilometri de autostradă sau 18 spitale regionale, insistând pe necesitatea menținerii traiectoriei fiscale în fața piețelor.
Există însă discrepanțe matematice între cifrele enunțate de președinte și datele oficiale ale guvernului. Dacă se calculează diferența dintre veniturile de 730 de miliarde de lei și cheltuielile de 860 de miliarde de lei menționate de Nicușor Dan, rezultatul este de 130 de miliarde de lei, nu 150. Această valoare de 130 de miliarde de lei corespunde unui deficit de 6,2% din PIB, exact ținta oficială stabilită de autorități.
La rectificarea bugetară din 30 octombrie, Ministerul Finanțelor a modificat ținta nominală de deficit de la 127 de miliarde de lei la 130 de miliarde de lei. Această ajustare a fost făcută fără a majora procentul deficitului din PIB, utilizând o formulă de calcul care a permis menținerea pragului de 6,2%. Astfel, datele prezentate de președinte marți seară par să nu reflecte evaluările actuale ale Ministerului Finanțelor.
Gestionarea deficitului bugetar și a datoriei publice rămâne un subiect central pentru stabilitatea fiscală a României. Deciziile privind rectificările bugetare și respectarea țintelor de deficit sunt monitorizate atent de agențiile de rating pentru a evalua capacitatea de plată a statului. Menținerea unui echilibru între cheltuielile de investiții și plata dobânzilor este esențială pentru evitarea creșterii necontrolate a datoriei publice.