Niculescu a avertizat că perioada care urmează poate aduce o iarnă dificilă pentru populație, subliniind importanța existenței unui guvern cu puteri depline. Premierul desemnat a menționat că orice formă de consolidare a sprijinului pentru acest guvern este binevenită în contextul actual. Această poziție vine într-un moment în care stabilitatea politică este esențială pentru gestionarea provocărilor economice și sociale ce vor apărea în perioada de iarnă.
În ceea ce privește securitatea energetică, Niculescu a indicat faptul că România se confruntă cu probleme specifice în acest sector. Printre măsurile discutate se numără pornirea centralei nucleare de la Cernavodă și necesitatea de a asigura un mecanism de sprijin pentru cetățenii vulnerabili. Acesta a subliniat că oamenii vor monitoriza atent facturile de energie, iar statul trebuie să minimizeze impactul acestor costuri prin compensarea unei părți din facturi pentru grupurile defavorizate.
Pe termen mediu, Niculescu a propus extinderea și diversificarea capacităților de stocare ale țării. Strategia de dezvoltare include proiectul Neptun Deep, prevăzut pentru anul viitor, alături de construcția unor noi centrale energetice. De asemenea, a insistat pe necesitatea unor investiții masive în sectorul fotovoltaic pentru a asigura o sursă de energie mai diversificată. Premierul desemnat a precizat că mecanismul de sprijin existent pentru cetățeni poate fi extins pentru a acoperi nevoile.
În afara domeniului energetic, Niculescu a tras un semnal de alarmă privind necesitatea unei rectificări bugetare. Fără această ajustare a bugetului de stat, vor exista situații extrem de complicate pentru diverse instituții publice. Niculescu a menționat în mod specific că spitalele, în special spitalele județene, ar putea întâmpina probleme serioase dacă nu se realizează modificarea bugetului de stat pentru a se adapta la realitățile economice actuale.
Guvernul interimar se confruntă cu limitări administrative semnificative, neputând adopta rectificări prin Ordonanță de Urgență sau a iniția proiecte de lege. Această situație de tranziție împiedică adaptarea bugetului la noile nevoi ale instituțiilor. Fără un Executiv cu puteri depline, procesul de ajustare a cheltuielilor și veniturilor estimate inițial rămâne blocat, afectând capacitatea de răspuns a statului în fața unor crize imprevizibile.
În România, rectificarea bugetară reprezintă procedura prin care Guvernul modifică bugetul de stat aprobat de Parlament pentru a reflecta schimbările de venituri sau cheltuieli. Această procedură este vitală pentru menținerea echilibrului financiar al instituțiilor publice. În absența unui guvern complet funcțional, capacitatea de a redistribui resursele către sectoare critice, precum sănătatea sau energia, este limitată de cadrul juridic actual al administrației interimare.