Formarea unei majorități parlamentare pentru Guvernul Niculescu rămâne un proces complex și incert, în condițiile în care fiecare partid politic încearcă să își maximizeze propriile interese în timpul negocierilor. Deși desemnarea lui Luca Niculescu a fost inițial privită ca o opțiune sigură pentru a strânge cele 233 de voturi necesare, partidele au început să își expună planurile specifice. Situația este descrisă de un lider PSD printr-o metaforă care subliniază tensiunea actuală din discuții.
Partidul PSD urmărește obținerea unor portofolii ministeriale cheie, propunând persoane din rândul membrilor proprii sau tehnocrați de încredere pentru a asigura predictibilitatea. Obiectivul este de a evita reforme radicale și de a impune o direcție de guvernare care să reflecte influența partidului. Sorin Grindeanu dorește astfel să demonstreze că PSD a contribuit activ la noul guvern, impunându-și propriile oameni și măsuri, fără a accepta un guvern minoritar.
În ceea ce privește PNL, liberalii manifestă o reticență față de participarea directă la guvernare, preferând să evite responsabilitatea deciziilor politice dificile. Aceștia doresc să rămână în siajul puterii, dar fără a ocupa funcții ministeriale, fiind conștienți de presiunea financiară și de necesitatea unei rectificări bugetare. Un lider PNL a menționat că partenerii de la masa negocierilor au încercat să schimbi regulile jocului după ce au realizat situația actuală.
USR adoptă o poziție radicalizată, refuzând orice formă de colaborare cu PSD sau cu tehnocrați care ar putea fi susținuți de acest partid. Liderii USR urmăresc posibilitatea ca, în cazul eșecului variantei Niculescu, președintele Nicușor Dan să decidă dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate. Partidul se pregătește de un congres la finalul lunii pentru stabilirea noii conduceri, într-un context în care facțiunile interne se dispută pentru control.
Pe planul intern al PSD, apar semne de nemulțumire, vicepreședintele Vasile Dîncu menționând o stare de revoltă în cadrul partidului după desemnarea lui Luca Niculescu. Totodată, există discuții despre posibla schimbare de tabără a lui Paul Stănescu, un influent membru al PSD, care ar putea colegea cu AUR. O astfel de mișcare ar putea afecta controlul partidului în județe precum Olt, un fief tradițional al PSD.
Această criză de guvernare apare într-un moment în care resursele financiare sunt limitate, Programul Anghel Saligny fiind blocat, iar facturile vechi rămân neachitate. Tensiunile politice sunt accentuate de faptul că deciziile economice sunt prost recepționate de populație, iar partidele se concentrează pe sondaje și pe accesul la resursele statului pentru a-și asigura supraviețuirea politică în perioada următoare.