Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus sâmbătă dimineață la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, pregătind terenul pentru votul de învestitură. Această procedură are loc într-un moment de maximă presiune politică și economică, deoarece votul este așteptat marți, 29 septembrie. Dacă majoritatea nu este formată până la această dată, termenul de strângere a susținerilor necesare pentru formarea unui guvern expiră, lăsând țara într-un blocaj instituțional.
Coaliția formată din PNL, USR și UDMR, care îl susține pe Siegfried Mureșan, dispune de un total de 170 de voturi. Totuși, pentru a obține învestitura, este necesară o majoritate de 233 de voturi în Parlament. PSD a anunțat deja că nu va vota acest Guvern, ceea ce complică situația matematică a coaliției. Cabinetul propus de Siegfried Mureșan este structurat pe 16 ministere și include trei vicepremieri, câte unul reprezentând fiecare partid din coaliție.
Programul de guvernare depus de Siegfried Mureșan conține 372 de măsuri, organizate în jurul a 28 de linii directoare. Printre obiectivele principale se numără un stat mai suplu, salarii cu o taxare mai mică, pensii indexate și investiții în apărare care să ajungă treptat la 5% din PIB. De asemenea, programul prevede revenirea la o cotă de TVA de 19% în momentul în care situația bugetară va permite acest lucru, însă finanțarea acestor promisiuni rămâne o provocare.
Evoluția politică de la Parlament are implicații directe asupra ratingului suveran al României, care urmează să fie publicat de S&P Global Ratings pe 2 octombrie. Agenția menține România la BBB minus, cu o perspectivă negativă, iar un blocaj guvernamental prelungit ar putea duce la o retrogradare. O astfel de decizie ar crește costurile de finanțare ale statului și ar putea reduce expunerea fondurilor de pensii, afectând stabilitatea economică a țării.
Situația financiară a statului este marcată de un deficit bugetar proiectat la aproximativ 127,7 miliarde de lei pentru anul 2026. Consiliul Fiscal estimează o scădere a deficitului la 5,1% din PIB în 2027 și la 4,2% în 2028, însă avertizează că dobânzile datoriei publice ar putea depăși proiecțiile actuale. În primele șapte luni ale anului, cheltuielile statului cu dobânzile au crescut cu 26%, ajungând la un total de 40 de miliarde de lei.
Contextul politic actual este marcat de discuții privind viabilitatea acestei coaliții, în condițiile în care PSD refuză să sprijine noul cabinet. Există speculații privind posibilitatea unei noi desemnări de premier dacă negocierile actuale eșuează. În paralel, presiunea economică este accentuată de creșterea dobânzilor interbancare, reflectată în creșterea indicelui ROBOR, ceea ce poate duce la o scumpire a creditelor pentru populație și companii.