Sistemul de evaluare a elevilor de gimnaziu necesită o transformare profundă pentru a se alinia la standardele internaționale, conform propunerilor făcute de Mircea Miclea. Profesorul universitar de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca susține că examenele trebuie să reflecte cerințele actuale ale pieței muncii. El propune ca la finalul clasei a VIII-a să fie introduse patru probe distincte, care să includă limba și literatura română, o probă transdisciplinară de matematică și științe, un test de competențe digitale și o evaluare la o limbă de circulație internațională.
Modelul propus de Mircea Miclea se inspiră din standardul PISA, punând accent pe capacitatea de a aplica cunoștințele teoretice în situații practice. Fostul ministru subliniază faptul că, odată cu atingerea vârstei de 16 ani, tinerii pot intra oficial pe piața muncii, conform legislației românești și a celor internaționale. Din acest motiv, el consideră că evaluarea competențelor practice și a abilităților digitale trebuie să devină o prioritate în cadrul Evaluării Naționale pentru a pregăti elevii pentru viitorul profesional.
O altă schimbare majoră vizează modul în care elevii sunt selectați pentru învățământul liceal, eliminând necesitatea unor examene suplimentare de admitere. Mircea Miclea propune ca unitățile de învățământ să poată aplica ponderi specifice rezultatelor obținute la Evaluarea Națională, în funcție de profilul ales. De exemplu, pentru clasele de profil real sau de științe ale naturii, nota obținută la matematică și la științe ar putea conta mai mult în media finală, în timp ce la profilurile umaniste se vor valoriza mai mult notele la limbi străine și la limba română.
În plus, expertul solicită implementarea unor mecanisme de monitorizare a elevilor încă de la începutul ciclului gimnazial, pentru a preveni eșecul școlar. El recomandă reintroducerea tezelor cu subiect unic la nivel național, o procedură care ar trebui aplicată începând cu clasa a V-a. Prin aceste evaluări standardizate, profesorii pot obține date comparative reale și pot interveni pentru corectarea lacunelor de pregătire mult înainte de examenul final, evitând situația în care rezultatele scăzute sunt constatate prea târziu.
Propunerea de a avea date din timp este esențială pentru o intervenție eficientă în procesul de învățare. Mircea Miclea a explicat că, fără aceste evaluări periodice, sistemul ajunge în situația în care rezultatele Evaluării Naționale sunt doar o constatare a unui eșec deja format. În prezent, lipsa unor mecanisme de monitorizare constantă duce la situații în care, odată cu apariția rezultatelor finale, responsabilii nu mai pot acționa pentru a remedia deficiențele de pregătire ale elevilor.
Sistemul de educație din România se confruntă cu provocări constante în adaptarea programelor la cerințele economiei moderne. În acest context, dezvoltarea competențelor practice și digitale este considerată vitală pentru integrarea tinerilor pe piața muncii. În timp ce companiile din România explorează noi piețe și programe de competitivitate, calitatea pregătirii elevilor rămâne un subiect de dezbatere privind viitorul forței de muncie din țară.