Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a respins ferm afirmațiile care circulau recent cu privire la o presupusă solicitare de finanțare făcută de România către banca JP Morgan. Într-o declarație publicată duminică seara, autoritatea a clarificat faptul că statul român nu a solicitat nicio linie de credit către instituția bancară din New York. Alexandru Nazare a calificat aceste informații drept „fake news”, subliniind că subiectul este complet inventat și nu are nicio legătură cu realitatea factuală.
Controversa a fost generată de publicația „The Diplomatic Affairs”, care a publicat detalii conform cărora președintele României, Nicușor Dan, ar fi solicitat săptămâna aceasta deschiderea unei linii de finanțare pentru statul român. Conform textului publicat de această sursă, cererea ar fi fost refuzată de banca americană JP Morgan. Totuși, aceste informații nu au fost confirmate de nicio instituție oficială sau de nicio bancă implicată în această presupusă tranzacție.
Publicația care a propagat știrea, „The Diplomatic Affairs”, este fondată de Ovidiu Stănică, un român stabilit în Elveția. Acesta are un istoric politic în România, fiind fost consilier județean în Bacău pentru partide precum PPDD, PDL și PNL între anii 2012 și 2016, fiind parte și a Partidului Băcăuanilor în 2019. În prezent, Ovidiu Stănică administrează site-ul thediplomaticaffairs.com și conduce asociația European Federation of Bilateral Chambers of Commerce (EFBCC).
Site-ul se prezintă ca fiind un „think tank” cu sediul în Geneva și publică articole în limba engleză, menționând că sursa de finanțare este 100% privată, prin sponsorizări. Printre colaboratorii menționați se numără jurnalistul Marius Ghilezan, cunoscut pentru abordări suveraniste. Site-ul citează și alte figuri publice din România, precum Cozmin Gușă, Robert Turcescu, Gabriel Oprea sau Ion Cristoiu, având titluri care reflectă adesea o poziție anti-Ucraina.
În trecut, Ovidiu Stănică a susținut că s-a întâlnit cu Donald Trump și cu președintele Franței Emmanuel Macron, însă aceste evenimente au fost prezentate fără nicio confirmare oficială. Deși reporterii au solicitat dovezi fotografice pentru aceste întâlniri, acesta a refuzat să le furnizeze. Astfel, platforma gestionează subiecte de diplomație și economie, însă informațiile oferite de aceasta au fost puse sub semnul întrebării de către autorități.
Contextul informațiilor de tip dezinformare este unul complex, având în vedere tensiunile geopolitice actuale. În acest climat, România se află adesea în prima linie a provocărilor Rusiei, conform unor analiști, ceea ce face ca astfel de știri false despre stabilitatea financiară a statului să poată avea un impact semnificativ asupra percepției publice și a securității naționale.