Ministerul Finanțelor a inițiat un proces de dezbatere publică privind un proiect de ordonanță care vizează reconfigurarea pragurilor valorice pentru achizițiile publice. Această propunere legislativă vizează modificarea regulilor de organizare a licitațiilor și a procedurilor de atribuire directă utilizate de autoritățile statului. Măsura are un impact semnificativ asupra modului în care instituțiile publice își gestionează bugetele și asupra procesului de cheltuire a banilor pentru infrastructură, bunuri și servicii.
Noile praguri propuse de autorități sunt aliniate la directivele europene și sunt indexate în funcție de rata inflației din ultimii ani. Scopul acestui proces de ajustare este adaptarea valorilor contractuale la realitățile economice actuale, oferind o bază mai realistă pentru contracte. Modificările vor afecta direct modul de funcționare al primăriilor, al consiliilor județene și al instituțiilor centrale, care vor trebui să își recalibreze procedurile de achiziție conform noilor limite financiare.
În ceea ce privește achizițiile directe de produse și servicii, noul plafon valoric este stabilit la 270.120 de lei fără TVA, ceea ce reprezintă echivalentul a 54.024 de euro. Pentru achizițiile directe de lucrări, pragul propus este mult mai ridicat, ajungând la 900.400 de lei fără TVA, adică un echivalent de 180.080 de euro. Pentru sumele care depășesc aceste limite, dar rămân sub pragurile europene de publicare obligatorie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, instituțiile vor utiliza procedura simplificată de achiziție.
Proiectul revizuiește și pragurile superioare pentru care devine obligatorie licitația deschisă cu publicare internațională. Pentru contractele de lucrări, limita este fixată la 26.960.556 de lei fără TVA, echivalentul a 5.392.000 de euro. În cazul contractelor de furnizare de bunuri și servicii atribuite de autoritățile locale și regionale, pragul de la care se impune licitația internațională este de 1.077.624 lei fără TVA, ceea ce înseamnă 215.524 de euro.
Pentru mediul de afaceri, noile reglementări reprezintă o situație cu două aspecte diferite. Pe de o parte, ridicarea plafonului pentru achiziții directe poate simplifica birocrația și poate accelera atribuirea contractelor de dimensiuni mici și medii către companiile locale. Pe de altă parte, experții în transparență administrativă avertizează că creșterea pragurilor de atribuire directă poate reduce numărul de licitații deschise, ceea ce ar putea diminua concurența și ar putea crește riscul de atribuire preferențială a banilor publici.
Aceste modificări ale legislației economice vin într-un context în care gestionarea fondurilor publice și transparența proceselor de licitație rămân subiecte de interes major pentru administrația de stat. Reglementarea pragurilor de achiziție este un instrument esențial prin care Guvernul încearcă să echilibreze nevoia de eficiență administrativă cu respectarea normelor de transparență impuse de cadrul european de achiziții publice.