Ministerul Finanțelor a publicat marți Raportul privind execuția bugetară pe trimestrul III 2026, evidențiind o evoluție pozitivă a indicatorilor macroeconomici. Datele oficiale arată că deficitul bugetar cumulat, după primele nouă luni ale anului, a scăzut la 3,81% din PIB, comparativ cu 5,31% din PIB în perioada similară a anului 2025. Această evoluție indică o traiectorie de consolidare fiscală, în condițiile în care ținta de deficit pentru întregul an 2026 rămâne stabilită la 6,2% din PIB.
Investițiile publice au înregistrat o creștere substanțială în perioada iulie–septembrie 2026, totalizând 47,81 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 2,33% din PIB. Această sumă este cu aproximativ 15,6 miliarde de lei mai mare decât valoarea de 32,2 miliarde de lei înregistrată în trimestrul III al anului 2025. Creșterea investițiilor este susținută în mod major de plățile pentru proiectele finanțate prin fondurile europene și PNRR, care au însumat 23,81 miliarde de lei în acest trimestru.
Veniturile bugetului general consolidat au cunoscut o creștere de 15,2% în perioada analizată, ajungând la 180,17 miliarde de lei. Contribuția fiscală a fost susținută în principal de încasările din TVA, care au însumat 44,14 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 24,4% față de anul trecut. Pe de altă parte, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 6,55 miliarde de lei, pe fondul dezechilibrelilor macroeconomice acumulate în anii precedenți, ajungând la un total de 21,26 miliarde de lei în trimestrul respectiv.
Cheltuielile de funcționare, care includ personalul, asistența socială și bunurile și serviciile, au crescut cu doar 1,8%, o evoluție situată sub rata inflației. Această categorie de cheltuieli a scăzut de la 6,7% la 6,3% din PIB, în timp ce cheltuielile cu personalul au scăzut cu 1,08 miliarde de lei. În contrast, plățile pentru proiectele finanțate din granturile PNRR au crescut cu 7,52 miliarde de lei, reprezentând o majorare de 137,6% față de trimestrul III al anului 2025.
Ministerul Finanțelor monitorizează stadiul proiectelor pentru a asigura atingerea țintei de deficit la finalul anului. Succesul acestui obiectiv depinde direct de încasarea sumelor rămase de la Comisia Europeană prin cererile de plată nr.5 și nr.6 din cadrul PNRR. Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a declarat că direcția este corectă, dar a subliniat că ultimul trimestru este decisiv pentru respectarea țintei de 6,2% din PIB.
Consolidarea fiscală este un proces prin care guvernul încearcă să reducă raportul dintre deficitul bugetar și produsul intern brut. În ultimii ani, România a urmărit reducerea acestui indicator pentru a menține stabilitatea economică. Procesul de rectificare bugetară de la finalul anului 2026 a fost utilizat pentru a asigura fondurile necesare pentru sănătate, pensii și dobânzi, menținând în același timp investițiile publice la un nivel de aproximativ 8% din PIB.