Ministerul Finanțelor se confruntă cu o necesitate urgentă de a accesa piețele externe pentru a acoperi planul de finanțare stabilit pentru anul curent. Statul român trebuie să împrumute încă aproximativ 5 miliarde de euro de pe piețele externe pentru a respecta programul inițial. Această situație apare într-un moment de blocaj politic, când formarea unui nou guvern este amânată de patru luni, afectând capacitatea instituției de a reveni pe piață.
Necesarul brut de finanțare pentru acest an este estimat la peste 265 mld. lei. Din această sumă, autoritățile estimează că 160-170 mld. lei vor fi împrumutate de pe piața internă. În ceea ce privește piețele externe, planul prevede împrumuturi prin eurobonduri în valoare de 10 mld. euro. Până în prezent, Ministerul Finanțelor a împrumutat doar în jur de 5 mld. euro, ceea ce reprezintă doar jumătate din cantitatea programată.
Situația este agravată de faptul că Ministerul Finanțelor nu poate reveni pe piețele externe cu eurobonduri până când nu se clarifică situația politică internă. Tensiunile politice persistente din România sunt însoțite de turbulențe și incertitudini care se acumulează atât la nivel european, cât și la nivel mondial. Persoane din cadrul instituției au indicat că stabilitatea politică este o condiție necesară pentru a gestiona procesul de împrumutare externă.
Nazare a declarat că nu pot fi ignorate costurile de finanțare care sunt în creștere. Ministrul a subliniat că gestionarea acestui proces nu este ușoară și că viteza de rezolvare a ecuației de stabilitate este crucială. „Cu cât mai repede vom reuși să rezolvăm ecuația de stabilitate, cu atât mai rapid vom reuși să ținem sub control costurile de finanțare”, a explicat Nazare, referindu-se la impactul incertitudinii asupra bugetului.
Împrumuturile sunt extrem de stringente deoarece sunt necesare pentru finanțarea deficitului bugetar, care este estimat pentru acest an la circa 6% din PIB. De asemenea, fondurile sunt vitale pentru refinanțarea datoriei publice care ajunge la scadență, într-un context în care datoria crește galopant. În anul 2026, ajung la maturitate euroobligațiuni în valoare de 3,25 mld. euro, dintre care 2,5 mld. euro sunt scadente în lunile septembrie și decembrie.
Gestionarea datoriei publice și a deficitului bugetar reprezintă o provocare constantă pentru autoritățile fiscale românești. În cadrul cadrului macroeconomice, menținerea unui deficit în limitele de 6% din PIB necesită un echilibru fin între veniturile colectate și cheltuielile de stat. Capacitatea de a refinanța euroobligațiunile la maturitate este esențială pentru a evita creșterea necontrolată a costurilor de serviciere a datoriei în perioade de instabilitate politică.