Ministerele solicită sume semnificative pentru viitoarea rectificare bugetară, totalizând aproape 3% din PIB. Această cerere de fonduri vine într-un moment în care prima intervenție asupra bugetului de anul acesta a fost anunțată ca fiind una de urgență, destinată exclusiv acoperirii unor necesități critice de finanțare. Deși volumul cererilor este ridicat, acest lucru nu garantează faptul că Guvernul va decide alocarea efectivă a acestor sume de bani.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat în cadrul unei audieri la Parlament că prima rectificare bugetară de urgență trebuie realizată până la finalul lunii octombrie. Obiectivul principal al acestei etape este realocarea de fonduri către domenii precum sănătatea și plata dobânzilor. Alexandru Nazare a subliniat că strategia actuală vizează rezolvarea problemelor urgente în acest interval, înainte de a trece la o a doua etapă de reglaj.
O a doua rectificare bugetară este programată pentru finalul lunii noiembrie, având rolul de a regla situația financiară pentru închiderea anului. Termenul limită pentru efectuarea acestor modificări este stabilit la 30 noiembrie. Ministerul Finanțelor a manifestat o poziție fermă în discuțiile privind rectificarea, insistând pe limitarea strictă a cheltuielilor din cauza spațiului fiscal limitat de care dispune statul.
Un factor de risc major pentru stabilitatea bugetului este reprezentat de incertitudinea legată de granturile din cadrul PNRR. Există posibilitatea ca anumite sume să fie pierdute în urma evaluării ultimelor cereri de plată transmise către Comisia Europeană. Este esențial ca aceste date să fie clarificate înainte de ultima rectificare a anului, deoarece eventualele pierderi ar pune o presiune suplimentară asupra deficitului bugetar.
În ceea ce privește costurile de finanțare, Alexandru Nazare a menționat că dobânzile au înregistrat o creștere de peste 26% în acest an. Această evoluție impune o atenție sporită în cadrul rectificării de octombrie. Guvernul trebuie să gestioneze aceste costuri crescute în contextul unei planificări care să permită acoperirea nevoilor din sectorul sănătății, fără a compromite echilibrul fiscal general al administrației.
Situația deficitului bugetar rămâne un punct de monitorizare atentă, ținta pentru întreg anul fiind de 6,2% din PIB în termeni cash. La primele nouă luni, deficitul a fost de 78,3 miliarde lei, ceea ce reprezintă 3,81% din PIB. Această valoare indică o diminuare anuală de 1,5 puncte procentuale față de perioada similară a anului precedent, când deficitul a fost de 102,47 miliarde lei, adică 5,31% din PIB.