Conducerea PSD a decis ca Marian Neacșu să fie propunerea partidului pentru portofoliul Afacerilor Interne și pentru funcția de vicepremier. Această decizie politică a fost comunicată miercuri, în contextul reorganizării de la nivelul Guvernului. Neacșu are deja o experiență recentă în administrația publică, având în portofoliul său funcțiile de secretar general al Guvernului și de viceprim-ministru în cadrul Executivului condus de Marcel Ciolacu.
Cariera politică a lui Marian Neacșu este marcată de un caz de conflict de interese care a dus la o condamnare penală. În perioada în care era deputat PSD de Ialomița, acesta a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorii au susținut că, în calitate de parlamentar, Neacșu a solicitat angajarea fiicei sale la propriul cabinet parlamentar și a avizat contractul de muncă pentru perioada iulie 2009 – decembrie 2012.
În urma acestui proces, în februarie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv pe Marian Neacșu la șase luni de închisoare cu suspendare. Instanța supremă a admis apelul procurorilor, modificând sentința primă instanță care îi impusese doar o amendă penală de 2.000 de lei. La acea vreme, liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat că Neacșu nu va mai putea candida din partea partidului la alegerile locale sau parlamentare, invocând codul de integritate al formațiunii.
O altă dispută juridică a avut loc în 2019, când numirea sa în funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei a fost contestată de USR. Partidul a sesizat Curtea Constituțională, susținând că Neacșu nu îndeplinea cerințele de vechime și experiență profesională, invocând și condamnarea sa penală. Deși Parlamentul îl validase pe 26 iunie 2019, sesizarea a generat o dezbatere privind condițiile în care persoanele condamnate pot ocupa funcții de conducere în autorități publice.
Marian Neacșu a fost o figură centrală în PSD în perioada conducerii lui Liviu Dragnea. În 2021, acesta a fost menționat în declarații publice privind implicarea sa și a lui Marcel Ciolacu în elaborarea Ordonanței de Urgență 13 din 2017, un act normativ care a declanșat proteste masive în România. În prezent, propunerea sa pentru Ministerul de Interne implică gestionarea unor structuri precum Poliția Română, Jandarmeria, Poliția de Frontieră și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
Ministerul de Interne este o instituție cheie în cadrul Guvernului, având responsabilitatea directă asupra siguranței publice și a ordinii în țară. Această autoritate coordonează forțele de ordine și serviciile de urgență, fiind un pilon central al administrației de stat. Decizia de a propune un lider cu un astfel de istoric juridic subliniază tensiunile politice din cadrul coaliției de guvernare și ale structurilor de putere din România.