Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis joi admiterea cererii de apărare a independenței depuse de trei magistrați din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Aceștia, Violeta Chiriac, Mădălina Elena Vladu Crevon și Emilian Constantin Meiu, sunt implicați într-un proces major care vizează plata restanțelor salariale pentru magistrați, o sumă de aproape 1 miliard de euro. Decizia a fost luată în contextul presiunilor raportate în cadrul procesului dintre Guvern și Înalta Curte.
Cererea de protecție a fost aprobată cu un vot de opt la unu în cadrul Secției pentru judecători. Magistrații Violeta Chiriac, Mădălina Elena Vladu Crevon și Emilian Constantin Meiu au solicitat intervenția CSM pentru a asigura independența în soluționarea cauzei pendente. Această cauză se află în faza de recurs, iar contextul este marcat de o sesizare a Guvernului României către Curtea Constituțională, argumentele executivului fiind similare cu cele din procesul în curs.
CSM a subliniat că situația actuală reprezintă o imixtiune fără precedent în actul de justiție al unei instanțe supreme. Conform documentelor, acest context creează o presiune publică ce este incompatibilă cu garanțiile de independență necesare statului de drept. Magistrații se confruntă cu percepția că soluția nu ar trebui să fie dictată de interesele unei părți, în acest caz Guvernul României, ci de lege.
Conflictul juridic a fost semnalat de premierul interimar Ilie Bolojan, care a decis sesizarea Curții Constituționale pe 2 iulie. Acesta a susținut că Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența sau legitimitatea de a stabili distribuția banilor publici. Ilie Bolojan a considerat că decizia instanței reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului și perturbă echilibrul bugetar.
În urma deciziei de a amâna verdictul pentru a șasea oară, cei trei judecători au stabilit data de 8 octombrie pentru soluția definitivă. În paralel, Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe asupra conflictului juridic dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție pe 23 septembrie. Această etapă este critică pentru determinarea modului în care vor fi achitate restanțele salariale ale magistraților.
Acest demers al magistraților vine într-un moment în care deciziile instituțiilor de stat sunt intens monitorizate de publicul interesat de politica internă. În perioada recentă, dezbaterile privind resursele publice și modul de distribuție a acestora au fost prezente în discuțiile despre funcționarea statului de drept. Această situație evidențiază tensiunea dintre puterea executivă și cea judecătorească în gestionarea bugetelor de stat.