Premierul desemnat Luca Niculescu a expus luni seară principalele variante de formare a unui nou Guvern, în contextul tensiunilor dintre marile partide politice. Acesta a recunoscut dificultatea de a crea o alianță între PNL și PSD, menționând că reticența liberalilor de a guverna împreună cu PSD complică procesul de negociere. Niculescu a detaliat opțiunile rămase pe masă pentru a asigura funcționarea administrației statului.
Într-un interviu acordat la Antena 3 CNN, Luca Niculescu a menționat că, deși nu crede în participarea PNL în guvern, există posibilitatea unui guvern hibrid. Această structură ar putea include unul sau două partide alături de câțiva tehnocrați. O altă variantă este un Executiv strict tehnocrat, o opțiune pe care premierul desemnat o consideră cea mai fragilă, dar acceptabilă dacă obține un acord minim în Parlament pentru a evita instabilitatea sau alegerile anticipate.
Pentru a evita blocajul decizional, Luca Niculescu propune un pact punctual de susținere pentru o perioadă de șase luni, axat pe reforme și demersuri prioritare. Urgența instalării unui guvern este dictată de indicatorii macroeconomici grazi, situație confirmată de discuțiile cu liderii politici, cu ministrul Finanțelor și cu guvernatorul Băncii Naționale. Fără un Executiv valid, România riscă blocaje la plata salariilor, la achiziția de resurse pentru instituții precum IGSU sau la adoptarea bugetului pentru anul viitor.
Pozițiile partidelor rămân divergente în procesul de negociere. PSD refuză un guvern exclusiv tehnocrat și solicită o alianță cu PNL și UDMR, în timp ce USR, prin Dominic Fritz, exclude guvernarea alături de PSD, preferând o alianță PNL-USR-UDMR. Grupul minorităților naționale oferă sprijin necondiționat, iar PACE susține un cabinet politic. Luca Niculescu are termen până joi pentru a depune lista miniștrilor și programul de guvernare în Parlament.
Pe plan economic, premierul desemnat promite reformarea companiilor de stat și respectarea jaloanelor pentru aderarea la OCDE, fără a continua măsurile dure de tăieri bugetare. El propune îmbunătățirea colectării taxelor, urmând un model similar cu cel din Grecia. Aderarea la OCDE este văzută ca un pas esențial pentru creșterea credibilității internaționale a României și pentru deblocarea investițiilor din partea marilor fonduri globale.
Procesul de negociere pentru formarea unei noi majorități parlamentare are loc într-un moment de mare presiune asupra stabilității economice a țării. Deciziile privind rectificarea bugetară și protecția consumatorilor vulnerabili în criza energetică depind direct de capacitatea actorilor politici de a ajunge la un compromis. Fără aceste măsuri adoptate până la finalul anului, riscul de retrogradare de către agențiile internaționale de rating rămâne o amenințare reală pentru economia națională.