Premierul desemnat, Luca Niculescu, a expus o strategie pentru gestionarea deficitului bugetar care nu implică reduceri drastice ale cheltuielilor de stat. Acesta a menționat că, după primele opt luni, deficitul este de 2,89, însă cifrele finale vor depinde de cheltuielile care vor veni la sfârșitul anului. Luca Niculescu și-a exprimat optimismul cu privire la respectarea țintei de deficit asumată de guvern, considerând că menținerea acestui angajament este vitală pentru stabilitatea economică.
Respectarea limitelor de deficit este esențială pentru menținerea încrederii investitorilor internaționali în economia românească. Luca Niculescu a explicat că România se finanțează în mare parte de pe piețele internaționale, iar lipsa încrederii acestora ar duce la creșterea dobânzilor. O creștere a costului împrumuturilor de stat ar avea un impact direct asupra costului vieții pentru cetățeni, motiv pentru care respectarea angajamentelor bugetare reprezintă un semnal crucial pentru piețele externe.
Pentru a diminua deficitul, Luca Niculescu propune creșterea colectării veniturilor fiscale în loc de tăieri bugetare. El a subliniat că România are o diferență de 20 de procente față de media europeană între TVA-ul încasat și cel care ar trebui încasat. În prezent, România colectează un mediu de 28-29% din veniturile fiscale, în timp ce media europeană se situează între 37-38%, iar atingerea acestui nivel ar putea elimina deficitul.
O soluție centrală în viziunea premierului desemnat constă în digitalizarea mai eficientă a ANAF. Luca Niculescu a afirmat că instituția a început deja să funcționeze mai bine, dar procesul de digitalizare poate aduce performanțe suplimentare. Prin îmbunătățirea colectării, guvernul poate evita crearea unei impresii de tăieri masive de cheltuieli, oferind în schimb o plajă de manevră bazată pe venituri mai mari și pe o administrare fiscală modernizată.
Pe lângă reforma fiscală, Luca Niculescu a indicat fondurile europene și aderarea la OCDE ca pârghii de relansare economică. El a declarat că intrarea în OCDE va atrage volume de investiții mult mai mari, deoarece cele mai mari fonduri de investiții din lume investesc doar în țări membre ale acestei organizații. Această mișare strategică, pe care el s-a ocupat-o în ultimii ani, este văzută ca un motor pentru creșterea investițiilor străine în România.
Gestionarea deficitului bugetar este un proces critic pentru stabilitatea macroeconomică a oricărei țări din Uniunea Europeană. În România, monitorizarea indicatorilor de la ANAF și respectarea limitelor de cheltuieli sunt elemente cheie pentru a evita creșterea costurilor de finanțare pe piețele de capital. Deciziile privind colectarea taxelor și utilizarea fondurilor europene influențează direct capacitatea statului de a susține economia fără a genera presiuni inflaționiste.