Luca Niculescu, imediat după desemnarea sa în funcția de premier, a oferit primele declarații privind misiunea pe care o va îndeplini la conducerea Guvernului. Acesta a recunoscut dificultatea momentului prin care trece țara, menționând o perioadă de incertitudine politică prelungită. În același timp, a subliniat că România se confruntă cu un context economic și internațional complicat, care impune o abordare responsabilă din partea noii administrații.
Prima misiune a noului premier desemnat va fi formarea unei majorități parlamentare capabile să voteze un guvern stabil. Luca Niculescu a precizat că acest nou executiv trebuie să fie profund ancorat în direcția europeană și euroatlantică a României. Pentru a atinge acest obiectiv, el a anunțat că va iniția discuții cu partidele parlamentare, scopul fiind de a conveni asupra unui program de guvernare care să fie realist și sustenabil.
În perioada următoare, Luca Niculescu urmează să prezinte public rezultatele consultărilor politice desfășurate, precum și prioritățile principale ale guvernului. El va detalia, de asemenea, echipa de ministeri cu care va pune în practică deciziile de guvernare. Premierul desemnat a declarat că nu poate promite miracole, dar a oferit garanții privind seriozitatea în utilizarea banului public și asigurarea predictibilității pentru economia națională.
Protecția țării și combaterea dezinformării au fost puncte centrale în discursul său, în contextul unui război aflat la graniță. Luca Niculescu a vorbit despre necesitatea de a avea un stat mai puternic și de a întări anticorpii societății împotriva manipulării. El a insistat pe importanța respectării angajamentelor internaționale ale României și pe accelerarea reformelor și a investițiilor, subliniind că este nevoie de o perioadă de stabilitate și de construcție.
Pentru a ilustra capacitatea de cooperare, Luca Niculescu a citat succesul aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. El a menționat că, în ultimii patru ani, partidele și instituțiile au lucrat împreună pentru acest proiect, România fiind prima dintre cele 8 țări candidate care a încheiat evaluările tehnice. Premierul a apelat la construirea de punți între partide, în loc de ziduri, pentru a pune interesul național mai presus de diferențele politice.
Contextul securitar al României este marcat de o prezență militară sporită, în condiții în care, în timp ce din alte țări pleacă militari americani, în România au venit suplimentar aproximativ 450 de soldați. Această mișcare are loc într-un climat regional tensionat, unde stabilitatea frontierelor rămâne o prioritate strategică majoră pentru autoritățile de la București și pentru partenerii de la NATO.