Premierul desemnat Luca Niculescu a declarat, luni, că acceptă noua responsabilitate cu deplina conștiență a dificultății momentului prin care trece țara. Această declarație a fost făcută în cadrul unei intervenții, în care liderul a trasat principalele direcții de acțiune pentru viitoarea administrație. Niculescu a evidențiat importanța stabilității politice într-un context marcat de provocări economice și de amenințări de tip război hibrid.
Prima misiune a noului premier este construirea unei majorități parlamentare solide, care să permită votarea unui guvern ancorat în direcția europeană și euroatlantică a României. Luca Niculescu a menționat că a inițiat deja discuții cu partidele parlamentare pentru a obține acest suport și pentru a conveni asupra unui program de guvernare care să fie realist. Rezultatul acestor consultări, împreună cu echipa de cabinet și prioritățile guvernului, vor fi prezentate public în zilele următoare.
În ceea ce privește managementul resurselor, Luca Niculescu a declarat că nu poate promite miracole, dar garantează seriozitate în utilizarea banului public. Premierul desemnat a promis predictibilitate pentru economie, respectarea angajamentelor internaționale ale României și accelerarea investițiilor și a reformelor necesare. Obiectivul central este transformarea statului într-o instituție care să funcționeze cât mai eficient pentru cetățenii săi, oferind în același timp o protecție sporită.
Luca Niculescu a subliniat că un stat puternic este un stat mai bine protejat, având în vedere contextul actual de război hibrid și situația economică dificilă. El a amintit că România are nevoie de stabilitate și de construcție pentru a depăși aceste obstacole. Premierul a insistat că succesul depinde de capacitatea actorilor politici de a lucra împreună pentru a construi un consens necesar în fața provocărilor actuale.
Referitor la parcursul extern, Luca Niculescu a punctat că partidele și instituțiile au lucrat împreună pentru obiective precum aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. El a menționat că România se află acum printre cele 8 țări candidate care au încheiat evaluările tehnice ale procesului de aderare la OCDE. Acest rezultat este prezentat ca o dovadă a faptului că autoritățile române pot atinge obiective majore atunci când există voință politică comună.
Procesul de integrare în organizații internaționale precum NATO sau Uniunea Europeană reprezintă piloni fundamentali ai politicii externe românești de decenii. Aderarea la OCDE, menționată de Luca Niculescu, urmează un parcurs tehnic riguros de evaluare, similar cu cel parcurs pentru alte instituții globale de cooperare economică. Aceste procese de aderare necesită, de regulă, un consens politic susținut la nivelul Parlamentului și al Guvernului.