Premierul desemnat Luca Niculescu a depus joi seara în Parlament lista membrilor cabinetului pe care intenționează să îl conducă. Această structură administrativă aduce o schimbare în organizarea executivului, prin introducerea funcției de ministru delegat în cadrul Guvernului. Lista cabinetului a fost prezentată oficial pentru a permite procesul de validare a noii echipe de conducere a țării.
Programul de guvernare pentru perioada 2026–2028 pune un accent major pe gestionarea deficitului bugetar și pe reforme fiscale. Guvernul Luca Niculescu vizează încheierea anului 2026 cu un deficit de aproximativ 6% din PIB, urmând ca în 2027 acesta să fie de 5,2% din PIB. Strategia de ajustare bugetară se va concentra pe reducerea risipei, eficientizarea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării taxelor, cu scopul de a ajunge la un deficit de sub 3% până în 2030.
În domeniul fiscal, executivul propune eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027, fără alte amânări. Guvernul susține că această taxă penalizează cifra de afaceri în detrimentul profitului și reduce competitivitatea companiilor. Totodată, se propune menținerea cotei unice, dar cu o lărgire a bazei de impozitare și o trecere graduală la impozitarea proprietăților în funcție de valoarea de piață.
Administrația propune o reorganizare majoră a sistemului de colectare a veniturilor prin reunificarea ANAF cu Autoritatea Vamală Română. Cele două instituții vor deveni o singură autoritate fiscală și de control, utilizând baze de date și analize de risc comune. Începând cu anul 2027, conducerea ANAF și structurile operative vor utiliza un sistem de remunerare de tip bonus–malus, bazat pe indicatori de performanță și de încasări.
Protecția socială și salarizarea reprezintă alte puncte cheie ale programului, inclusiv indexarea pensiilor începând cu anul 2027. Pentru sectorul public, se propune o nouă lege a salarizării în 2027, care să corecteze inechitățile și să introducă o legătură între performanță și remunerare. Ponderea cheltuielilor de personal în PIB este estimată să scadă de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2031, în funcție de spațiul fiscal disponibil.
Aceste decizii privind politica fiscală și salarizarea bugetarilor vin într-un context economic marcat de dinamism la nivelul piețelor financiare. De exemplu, Bursa de la București a închis în creștere ședința de tranzacționare de joi, înregistrând un rulaj de 153 de milioane de lei. Obiectivele propuse de noul Guvern vor influența direct traiectoria economică a țării în următorii ani.