Sari la conținut
Cronica Presei Cronica Presei

Guvern

Lipsa studiilor de impact pentru ordonanțele de urgență generează costuri masive pentru bugetul de stat

Deciziile legislative luate fără evaluări economice reale au dus la pierderi de miliarde de lei și la instabilitatea mediului de afaceri.

· 3 min citire · Redacția Cronica Presei

Lipsa studiilor de impact pentru ordonanțele de urgență generează costuri masive pentru bugetul de stat
Pexels License · original · licență

Absența studiilor de impact reale pentru ordonanțele de urgență reprezintă o problemă majoră în procesul legislativ din România. Deși în economiile europene evaluările de cost și alternativele sunt obligatorii, în România notele de fundamentare indică adesea că efectele vor fi evaluate ulterior sau că nu există impact. Această practică transformă deciziile rapide ale statului în facturi amânate, pe care populația și mediul de afaceri le plătesc pe parcursul anilor, afectând stabilitatea economică generală.

Sectorul energiei constituie un exemplu critic al consecințelor acestei lipsă de planificare. Schema de plafonare a prețurilor la energie și gaze, introdusă în 2022 pentru protecția populației, a devenit o măsură permanentă fără o evaluare a costurilor pe termen lung. Statul a plătit aproximativ 30 de miliarde de lei pentru această plafonare în trei ani, acumulând în același timp restanțe de miliarde de lei către furnizori. Când plafonarea la electricitate a încetat în iulie 2025, inflația și facturile au crescut brusc.

O altă măsură care a lipsit de evaluări independente este limitarea adaosului comercial la alimentele de bază. Introdusă în 2023 ca intervenție temporară, aceasta a fost prelungită până la sfârșitul lui 2026 fără date clare despre impactul asupra coșului de cumpărături. În timp ce comercianții susțin că pierderile de pe cele 17 produse plafonate sunt recuperate prin scumpirea altor produse, producătorii, în special cei din industria laptelui, avertizează că presiunea pe preț i-a împins în pierdere.

Instabilitatea fiscală afectează direct capacitatea investitorilor de a planifica pe termen lung. Schimbările frecvente, precum creșterea impozitului pe dividende de la 5% la 16% sau modificările regimului microîntreprinderilor, creează un cost al impredictibilității. Un caz recent este Ordonanța de urgență nr. 7/2026, care a transferat decizia privind sălile de jocuri către primării. Fără regulamente locale, numărul aparatelor autorizate a scăzut de la 43.306 în martie la 15.579 la începutul lui noiembrie, generând un minus de 750 de milioane de lei la încasări.

Pentru a evita aceste situații, studiile de impact ar trebui să fie publicate simultan cu ordonanța și să răspundă la întrebări esențiale privind costurile și beneficiile. Măsurile cu impact major trebuie reevaluate obligatoriu după un termen fix, iar dacă rezultatele contrazic estimările inițiale, corecțiile trebuie aplicate rapid. Noul guvern are oportunitatea de a impune disciplina necesară prin obligarea fiecărei ordonanțe cu efect economic să fie însoțită de un calcul verificabil, reducând astfel deficitele și pierderile de încasări.

În contextul economic global, unde comerțul mondial cu mărfuri este estimat să crească cu 4,1% în 2027, stabilitatea legislativă devine un factor de competitivitate. România trebuie să evite deciziile luate doar pentru a transmite mesaje politice, fără o socoteală a consecințelor. Implementarea unor studii de impact riguroase ar putea preveni pierderile de miliarde de lei și ar putea ajuta la recâștigarea încrederii investitorilor străini în piața națională.

Surse

Sursa: Cotidianul

Tot în Guvern