Ministrul Culturii, Ioana Ciocan, a inițiat un demers prin care solicită adaptarea titulaturii funcției pe care o deține, astfel încât să fie utilizată forma feminină atunci când postul este ocupat de o femeie. Această propunere vizează nu doar utilizarea termenului în comunicare, ci și includerea formei „ministră” în documentele oficiale și decretele de numire. Pentru a valida această schimbare, Ioana Ciocan a solicitat deja un punct de vedere oficial din partea Institutului de Lingvistică.
Decizia de a promova utilizarea termenului „ministră” este justificată de Ioana Ciocan prin necesitatea de a crește vizibilitatea femeilor în arena politică. Ea susține că numărul femeilor care ocupă funcții de decizie în acest domeniu este redus și că marcarea clară a genului este un efort suplimentar necesar. „Cred că sunt atât de puține femei în politică, încât e necesar să fie clar că sunt femei și să le marcăm pe cele care fac acest efort suplimentar”, a declarat Ioana Ciocan.
Inițiativa a generat reacții pe rețelele sociale, unde Ioana Ciocan a fost supusă unor corecturi din partea utilizatorilor care consideră că ar trebui să folosească forma masculină a funcției. Ministrul a menționat că, deși DOOM3 indică faptul că utilizarea termenului „ministră” este colocvială, ea a ales să îl utilizeze. Ioana Ciocan a relatat că pe Facebook au existat persoane care au încercat să o corecteze cu eleganță, argumentând că titulatura corectă rămâne „ministru”.
Obiectivul final al acestui demers este ca feminizarea funcțiilor publice să poată fi oficializată prin acte legale. Ioana Ciocan vrea ca în cazul viitorilor miniștri ai Culturii, denumirea funcției să fie adaptată în funcție de genul persoanei care ocupă postul respectiv. Ea a explicat că a trimis o interogare către Institutul de Lingvistică pentru a vedea dacă este posibil ca în decretul următorului ministru sau ministră să nu mai apară doar forma masculină.
În prezent, Ioana Ciocan utilizează deja forma feminină în anumite documente ale Ministerului Culturii, însă există limitări în ceea ce privește actele de o importanță extremă. Conform actualelor reguli și a răspunsurilor primite de la Institutul de Lingvistică, actele ultra-oficiale trebuie să păstreze titulatura de „Ministrul Culturii”. Această procedură actuală duce, în opinia sa, la o formă de masculinizare impusă de regulile de redactare a decretelor de numire.
În cadrul administrației publice din România, titulatura funcțiilor de conducere este reglementată prin acte normative și decrete oficiale, care definesc exact denumirea pozițiilor ocupate de funcționarii de rang înalt. Modificarea acestor denumiri necesită, de obicei, o coordonare între normele de limbă și cadrul juridic stabilit prin legislația de organizare a instituțiilor statului, pentru a asigura conformitatea documentelor oficiale.